Donald Trump a bifat o confuzie majoră în timpul conferinței de presă susținute la Summitul NATO de la Ankara. Președintele american a încurcat Iranul cu Japonia în fața jurnaliștilor, susținând public că un portavion al Statelor Unite a fost ținta unui atac masiv lansat de un stat asiatic inexistent sub forma de organizare menționată de el.
Discursul de la Ankara și rachetele fantomă
Liderul de la Casa Albă a vrut să reamintească asistenței momentul tensionat în care Iranul a atacat portavionul american USS Abraham Lincoln. Numai că, în timpul declarațiilor făcute în Turcia, a înlocuit inamicul real cu un aliat tradițional al americanilor.
Declarația exactă a președintelui a ridicat instantaneu sprâncenele oficialilor prezenți în sală.
?" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
Donald Trump„Avem un portavion, este unul dintre cele mai frumoase și mai mari, este vorba despre USS Abraham Lincoln. Acum două luni, era să fie lovit de 111 rachete lansate de Republica Islamică a Japoniei. Au fost trase 111 rachete, timp de o oră către cea mai scumpă navă și toate au fost doborâte”, a spus Donald Trump în timpul discursului de la Ankara.
O a doua eroare în fața lui Zelenski
E drept că summiturile internaționale sunt maratoane diplomatice epuizante, însă confuzia dintre Iran și Japonia nu a fost singura scăpare a președintelui SUA în acea zi. Într-o întâlnire separată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a deschis subiectul sensibil al dosarului nuclear iranian.
Aici a numit eronat acordul nuclear JCPOA din 2015 drept „JCPOC”.
Așa cum a relatat Libertatea într-o analiză a evenimentului, președintele american nu s-a ferit să critice în termeni duri pactul semnat inițial de Iran, SUA și alte națiuni. „Acest acord a fost unul dintre cele mai proaste decizii luate vreodată”, a spus el, conform publicației The Japan Times, citată în documentarea oficială.
Ce este de fapt USS Abraham Lincoln
V-ați întrebat vreodată cum arată nava de război aflată în centrul acestei gafe prezidențiale? Portavionul USS Abraham Lincoln (CVN-72) face parte din celebra clasă Nimitz și a fost construit în anul 1989, fiind botezat în onoarea celui de-al 16-lea președinte american.
Cifrele tehnice din spatele acestui colos sunt pur și simplu uriașe.
Nava a costat inițial 2,24 miliarde de dolari, dar valoarea sa ajustată la inflație depășește astăzi pragul de 6,8 miliarde de dolari. Are o lungime de 332 de metri, iar puntea de zbor este comparabilă ca dimensiuni cu trei terenuri de fotbal. Pe această suprafață imensă pot fi transportate până la 90 de avioane și elicoptere militare, printre care se numără aeronave de ultimă generație, cum ar fi F-35C Lightning II, F/A-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye.
Iar pentru a funcționa la capacitate maximă oriunde pe glob, portavionul este echipat cu două reactoare nucleare. Acestea îi oferă o autonomie de peste 20 de ani fără realimentare cu combustibil (necesitând de-a lungul timpului doar reaprovizionare cu hrană, combustibil clasic pentru avioane și muniție).
Echipajul uriaș și contextul flancului estic
Și totuși, cine operează această bijuterie tehnologică a Marinei Statelor Unite? USS Abraham Lincoln găzduiește un echipaj masiv, cuprins între 5.000 și 6.000 de persoane.
Până la urmă, vorbim despre un adevărat oraș plutitor.
Structura personalului este împărțită strict în două categorii principale. Aproximativ 3.200 de membri fac parte din echipajul propriu-zis al navei, fiind responsabili de operare și mentenanță tehnică. Alți aproximativ 2.480 de membri aparțin Aripii Aeriene, divizia care gestionează exclusiv activitățile de zbor și întreținerea aeronavelor de la bord.
Dar mișcările trupelor americane și deciziile luate la summiturile Alianței sunt urmărite cu maximă atenție și de la București. Mai ales în contextul în care NATO implementează în prezent o rețea AI defensivă pe flancul estic, sistemul denumit „Kill Web” extinzându-se din Finlanda până în România pentru a coordona rapid orice răspuns militar.
În tot acest timp, portavionul american își continuă misiunile globale cu cele 90 de aeronave pregătite pe punte.
