Orice mișcare a lui Donald Trump, de la încercarea de a face pace în Ucraina și până la reducerea impozitelor în SUA, este catalogată drept un eșec. Această narativă este promovată intens de elitele globaliste stângiste și presa mainstream, care au creat un personaj toxic și periculos pentru ordinea mondială. Dar care ordine mondială, mai exact?
Un portret fabricat?
La o privire mai atentă, lista „eșecurilor” lui Trump pare o înșiruire de acțiuni menite să fie nepopulare în anumite cercuri. A vrut pace în Ucraina, dar nu i-a reușit. A atacat Iranul, n-a fost bine. L-a extras pe Maduro din Venezuela, incorect. A întrebat cât costă Groenlanda, un scandal. A impus taxe vamale, o prostie. A redus impozitele, altă greșeală. Toate aceste acțiuni au fost prezentate publicului larg ca fiind greșite, parte a unui plan de a construi imaginea unui lider antipatic, toxic, naționalist și chiar fascist.
Astfel s-a creat un personaj care, chipurile, pune în pericol lumea. Întrebarea este, care lume?
Cea construită de stânga globalistă: o lume fără frontiere, cu emigrație necontrolată, cu idolatrie față de minorități, cu dispreț față de creștinism, proprietate privată și familie tradițională, cu politici energetice aberante (celebrul Green Deal) și cu intervenția statului în viețile oamenilor. Până la urmă, toate aceste manevre au urmărit un singur lucru: distrugerea capitalismului.
Ținta reală: demantelarea socialismului globalist
Capitalismul este răul lumii, iar Trump este întruchiparea răului.
Ceea ce n-au reușit bolșevicii lui Lenin, adică revoluția internațională a proletariatului, au reușit în parte elitele intelectuale neomarxiste, deghizate în progresiști și ecologiști. Numai că planurile lor nu au fost duse la bun sfârșit, pentru că a apărut Trump. Asta a făcut Trump, timid în primul mandat și cu fermitate în actualul: să demanteleze socialismul globalist.
După șocul inițial, stângiștii s-au pus pe treabă prin manipulare și minciună, lipind etichete pentru a-l discredita pe el și pe susținătorii săi. Au inventat adversari ai democrației. Pe lista lor neagră au fost puși Viktor Orban, Benjamin Netanyahu și toți cei care sunt considerați naționaliști. E drept că, în ziua de azi, a vorbi despre popor, națiune, tradiție sau Dumnezeu a devenit incorect politic.
Metode de propagandă stalinistă
Interesant este cum anumite tehnici de propagandă revin în actualitate. Istoricul britanic Robert Conquest, în cartea sa „Marea teroare” (pagina 76), arăta că Stalin avea două metode predilecte pentru a-și argumenta deciziile, fără a aduce dovezi.
Prima recurgea la sintagma „după cum este binecunoscut”, care ținea loc de orice argument. A doua urmărea să facă o legătură convenabilă între două evenimente, folosind expresia „nu este întâmplător”. Dar nici în acest caz nu aducea dovezi care să susțină legăturile. V-ați gândit vreodată cât de des auzim asta și azi? Aceeași retorică este folosită de elitele stângiste: este binecunoscut că Trump este un infractor și un putinist, este binecunoscut că este sexist și că îi urăște pe imigranți. Apoi, nu este întâmplător că Trump și Netanyahu au atacat Iranul.
Război total prin isterie
Donald Trump este, așadar, pericolul numărul 1 al stângii globaliste. Pentru că le-a stricat planurile și jucăria. Campaniile isterice care induc ideea unei crize energetice, a unei crize alimentare sau a unui dezastru nuclear, de care Trump este, clar, vinovat, fac parte din acest război ideologic.
Iar presa noastră, nu de puține ori, trăiește închinându-se la icoanele mainstream. Elita intelectuală românească, de pildă, este descrisă ca fiind caraghioasă cum înghite pe nemestecate toată propaganda globalistă, și penibilă prin aroganța cu care oferă „lecții” unui popor considerat prost și incult. Cu aroganța lor specifică, intelectualii noștri se plâng mereu: ce facem cu atâția proști?
Ura viscerală a opozanților pare nesfârșită. Chiar dacă administrația sa va obține rezultate, stânga globalistă și presa aservită vor continua să minimalizeze, să manipuleze și să ignore faptele. Va fi nevoie de încă un mandat republican la Casa Albă ca să scape lumea de „cancerul” socialismului, chiar dacă marxismul nu va muri. Până una alta, capitalismul rezistă.
