Dosarul cu șină, plin de analize, trimiteri și imagistice printate, ar putea deveni istorie în mai puțin de un an. După ani de promisiuni și sisteme digitale care mai mult au încurcat, autoritățile anunță că noua platformă digitală a sănătății va fi funcțională în câteva luni. Proiectul, finanțat cu bani din PNRR, promite să adune la un loc tot istoricul medical al unui pacient, de la analize de sânge la imagini CT sau RMN, și să-l facă accesibil de pe telefon sau computer. Miza este uriașă: nu doar eliminarea birocrației, ci și posibilitatea ca datele medicale să poată fi accesate de oriunde din Uniunea Europeană.
Ce vei găsi exact în acest dosar digital?
Noua platformă, anunțată de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, va funcționa ca un portal unic unde se vor intersecta datele de la toți furnizorii medicali, fie ei de stat sau privați. Concret, după o vizită la medic, o internare sau chiar un consult la Urgențe, pacientul va primi pe email un link. Pe baza adresei de email și a numărului de telefon, își va putea crea un cont personal.
Odată intrat în cont, va avea acces la întregul său istoric medical generat de respectiva unitate sanitară. Aici vor fi încărcate nu doar interpretările scrise ale investigațiilor, ci și imaginile propriu-zise de la un RMN sau un CT. Pe lângă acestea, dosarul va conține bilete de trimitere, rezultatele analizelor de laborator și detalii despre intervențiile suferite. Mai mult, pacientul va avea controlul. Cu acordul său, medici din alte clinici, publice sau private, din țară sau din străinătate, vor putea adăuga documente medicale. Pacientul însuși va putea încărca în portal fișiere medicale obținute de la alte unități.
Pentru medici, sistemul promite un acces rapid la situația completă a pacientului, direct de pe telefon, chiar și în afara programului de lucru, ceea ce poate fi vital în situații de urgență.
O noutate majoră: acces din toată Europa
Poate cea mai importantă funcționalitate a noii platforme este integrarea la nivel european. Ministrul Alexandru Rogobete a confirmat că proiectul va permite ca datele medicale ale pacienților români să poată fi accesate în tot spațiul Uniunii Europene. „Românii vor avea acces la datele medicale, indiferent unde se află în spațiul Uniunii Europene”, a declarat ministrul în cadrul evenimentului Gala Doctorului Digital 2026.
Practic, dacă un român are o urgență medicală în timpul unei vacanțe în Spania sau Franța, medicii de acolo vor putea, cu acordul pacientului, să acceseze istoricul său medical relevant, alergii, boli cronice, tratamente urmate. Acest lucru poate scurta timpul de diagnosticare și poate asigura un tratament corect și rapid, eliminând barierele lingvistice sau lipsa documentelor fizice.
De ce a durat atât? Cimitirul de sisteme care ne-a costat 215 milioane de euro
Anunțul unei noi platforme vine după decenii de încercări eșuate de digitalizare a sistemului sanitar. Între 2002 și 2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a cheltuit aproximativ 215 milioane de euro pe diverse sisteme informatice care nu au funcționat niciodată la capacitate maximă sau nu au fost integrate între ele.
Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), de pildă, a devenit cunoscută publicului mai degrabă prin căderile frecvente, lăsând medicii și farmaciștii în imposibilitatea de a opera. Doar în februarie 2025, sistemul a fost nefuncțional timp de aproape o săptămână. Dosarul Electronic de Sănătate (DES), deși există teoretic de ani buni, a rămas în mare parte gol. Majoritatea spitalelor nu au transmis datele pacienților, iar sistemul a fost alimentat sporadic, mai ales de medicii de familie. Chiar și rețeta electronică (SIPE), introdusă în 2023, este încă puțin utilizată. Rezultatul? Pacienții continuă să meargă la medic cu dosare de hârtie, iar medicii nu au o imagine completă și rapidă a istoricului medical.
Toate aceste probleme sunt țintele declarate ale noii Strategii Naționale de Digitalizare a Sănătății 2026-2030, care își propune să depășească provocări precum fragmentarea datelor și lipsa de interoperabilitate între sisteme.
Proiecte pilot care deja funcționează
Deși implementarea la nivel național este o provocare, modelul propus nu este complet nou. Câteva spitale din țară au luat-o deja înainte. Spitalul Floreasca din Capitală se află în faza finală de testare a portalului. La Sibiu, un sistem similar este deja funcțional și are înregistrați 21.000 de pacienți și 100 de medici. Spitalul Județean din Cluj folosește, de asemenea, o platformă digitală pentru pacienți. Alte unități medicale, precum Spitalul Județean Timișoara, Spitalul Marie Curie sau Spitalul de Copii din Iași, sunt considerate exemple de bune practici în digitalizarea proceselor clinice.
Planul autorităților este ca toate aceste platforme locale să fie interconectate în noul sistem național. Termenul limită pentru finalizarea proiectelor de digitalizare din sănătate finanțate prin PNRR este luna august a acestui an. Potrivit președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, după implementarea vizualizării documentelor medicale, vor urma și alte funcționalități, precum formulare tipizate și programări online, menite să crească viteza de procesare și să reducă birocrația.
