Dunărea a coborât la 1.300 m³/s, iar Cernavodă rămâne oprită. Cum încearcă statul să repornească reactoarele în septembrie

România importă în fiecare seară aproape 2.000 de megawați pentru a acoperi golul lăsat în producție. Asta înseamnă presiune suplimentară într-un sistem care intră în toamnă fără cele două reactoare de la Cernavodă, în timp ce consumul urmează să crească odată cu revenirea din vacanțe și începerea școlii.

Scriam pe 22 august, în articolul despre recordul producției solare, că energia nucleară ajunsese la zero în Sistemul Energetic Național, deși fotovoltaicele urcaseră vineri, la ora 12:00, la 2.886 MW și acopereau 52,15% din producția națională. Între timp, intervenția statului s-a mutat pe Dunăre, unde lipsa apei blochează reluarea producției de la centrala nucleară.

Autoritățile mută apă spre priza centralei și continuă lucrările în albie

Piesa centrală este construirea unui dig subacvatic, numit epiu, pe care Apele Române îl folosesc pentru a devia apa către priza de răcire a centralei de la Cernavodă.

În paralel, Canalul Dunăre-Marea Neagră este păstrat ca rezervă operațională de apă, iar Departamentul pentru Situații de Urgență a mobilizat pompe de mare capacitate pentru intervenție, dacă va fi nevoie.

Intervenția este mai amplă decât încercările din august, după ce scufundarea a patru barje încărcate cu pietre nu a ridicat nivelul apei așa cum sperau autoritățile. Pe Dunărea Veche continuă și lucrările de dragare, iar un utilaj adus de pe râul Criș, de la Oradea, a fost trimis spre zona Cernavodă.

„Utilajul de dragare de pe Crișu Repede a fost scos din cursul de apă și este pregătit să meargă spre colegii de la Adrogea litoral pentru a ajuta la acțiunile de pe de lângă Cernavodă”, a declarat Anca Mihociu, purtător de cuvânt ABA Crișuri.

Subiectul a fost relatat și de Libertatea.ro și Ziare, iar potrivit tvrinfo.ro, armata a fost mobilizată pentru măsurători topobatimetrice și geodezice și pentru lucrări subacvatice executate de scafandri militari. Este una dintre puținele situații în care MApN intră direct într-o operațiune tehnică legată de alimentarea cu apă a unei infrastructuri energetice critice.

Reactoarele sunt oprite complet, iar repornirea este împinsă în septembrie

Problema a apărut în două etape. Reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie 2026, iar Reactorul 2 pe 13 august 2026, astfel că centrala a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național.

Impactul este mai mare pentru că România intrase deja în 2025 ca importator net de electricitate, cu un consum de 53,2 TWh față de o producție de 49,5 TWh. Când dispare o capacitate mare de producție internă, diferența trebuie acoperită din piață, iar seara importurile urcă spre aproape 2.000 MW.

Expertul în energie Eugenia Gușilov a explicat că soluția cu digul subacvatic vine după ce alte încercări nu au funcționat.

„Autoritățile noastre învață cumva din ce fac și vecinii în Ungaria. Așa cum ungurii au învățat din tentativa noastră cu scufundarea de barjă, pe care ei, după aia au reluat-o, nu varianta lor, tot așa a mai construit acolo ceva un dig. Și e posibil ca și ai noștri să încerce o formulă nu de asigurare cu apă, nu pentru răcirea actualelor de la Cernavodă. Da, într-o formulă tehnică mai altfel decât ce s-a încercat în august și nu ne-a ieșit.”

Calendarul s-a mutat deja din august în septembrie. Cristian Bușoi, secretar de stat la Ministerul Energiei, a spus că o redeschidere până la duminică, 31 august, este foarte puțin probabilă.

„E foarte greu și foarte puțin probabil să se întâmple o redeschidere, chiar și parțială, până la 31 august. Putem spune însă că va fi în prima parte a lunii septembrie.”