Economia Chinei crește cu 5% în primul trimestru și ignoră impactul războiului

O creștere peste așteptări

Datele pentru perioada ianuarie-martie arată o rezistență surprinzătoare a economiei chineze. Deși războiul din Iran, aflat acum în a șaptea săptămână, împinge prețurile la energie în sus și agravează inflația la nivel global, impactul pe termen scurt asupra Chinei pare a fi gestionabil. V-ați fi așteptat la asta?

Liderii chinezi au stabilit luna trecută o țintă de creștere economică de 4,5% până la 5% pentru acest an, cea mai lentă din 1991 încoace. Și totuși, startul de an este promițător, depășind chiar și pragul superior al acestei ținte.

Sabia cu două tăișuri a conflictului

Economiștii sunt de părere că Beijingul poate face față șocurilor pe termen scurt. Numai ca un conflict prelungit ar putea schimba dramatic datele problemei. Lynn Song, economist-șef pentru China la banca olandeză ING, a explicat situația destul de clar: „China poate probabil să facă față perturbărilor pe termen scurt, dar un război prelungit și prețuri la energie mai mari pentru mai mult timp ar începe probabil să afecteze creșterea până în a doua jumătate a anului”.

lucrurile nu-s chiar așa simple cum par la prima vedere.

Exporturile, motorul economiei, încetinesc

Anul trecut, China a reușit să atingă ținta de creștere de „aproximativ 5%”, în mare parte datorită exporturilor robuste care au dus excedentul comercial la un record de aproape 1,2 trilioane de dolari, în ciuda tarifelor mai mari impuse de președintele american Donald Trump. Dar acest motor dă semne de oboseală. Marți, China a raportat că exporturile sale au crescut cu doar 2,5% în martie față de anul precedent, o încetinire semnificativă față de primele două luni.

Eswar Prasad, profesor de economie și politică comercială la Universitatea Cornell, avertizează asupra riscurilor. „Lipsa unei rezolvări rapide a războiului din Iran va afecta probabil creșterea globală, ceea ce va avea un impact negativ asupra capacității altor economii de a absorbi exporturile chineze”, a spus el.

Apetitul pentru produsele chinezești este în scădere.

Prasad a adăugat, tranșant: „Într-un moment în care toate țările încearcă să-și protejeze firmele, gospodăriile și economiile de consecințele războiului din Iran, apetitul pentru importurile chinezești este în mod clar în scădere.”

Ținte, prognoze și riscuri ascunse

Chiar și în acest context, economiștii cred că China își poate atinge ținta de creștere de 4,5%-5% anul acesta prin stimulente politice. Fondul Monetar Internațional, în schimb, a redus prognoza de creștere economică pentru China la o expansiune de 4,4% pentru anul 2026. Există și alte îngrijorări, dincolo de cifrele de pe hârtie, cum ar fi criza din sectorul imobiliar care macină de ani de zile încrederea consumatorilor și a investitorilor.

Eswar Prasad subliniază un alt risc. Un impuls în investițiile din sectorul public ar stabiliza creșterea la nivel general, dar (dacă cererea gospodăriilor nu se consolidează vizibil) ar putea intensifica presiunile deflaționiste și ar crește dependența economiei de exporturi pe viitor.