Guvernul francez a deblocat un ajutor de urgență de 145 de milioane de euro pentru fermierii care cumpără îngrășăminte cu azot. Agricultorii primesc între 50 și 70 de euro pentru fiecare tonă achiziționată, o mișcare financiară menită să prevină reducerea culturilor și compromiterea recoltelor din anul 2027.
Cum se împart banii și cine este eligibil
Din suma totală, 107 milioane de euro provin din fondurile europene destinate crizei îngrășămintelor, iar diferența este acoperită din bugetul național, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii. Schema se aplică exclusiv pentru îngrășămintele simple pe bază de azot cumpărate în perioada 1 iunie, 30 septembrie 2026.
Regulile sunt stricte.
Fiecare fermier eligibil încasează 50 de euro pe tona de îngrășământ, dar cantitatea subvenționată nu poate depăși jumătate din consumul fermei înregistrat în 2025. Iar în situația în care îngrășămintele reprezintă peste 10% din totalul cheltuielilor exploatației, ajutorul urcă automat la 70 de euro pe tonă.
Ministrul Agriculturii, Annie Genevard, a explicat logic decizia. Oficialul a transmis că sprijinirea cumpărării îngrășămintelor în prezent înseamnă protejarea recoltelor și a veniturilor fermierilor în viitor. Până la urmă, statul preferă să subvenționeze acum producția internă decât să se bazeze pe importuri incerte la anul.
Tensiunile globale dictează prețurile la raft
Scumpirea bruscă a fertilizanților nu a apărut din neant. Prețurile au explodat după blocarea aproape completă a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, punct critic pe harta rutelor comerciale mondiale. Aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte trece prin această zonă, potrivit Reuters.
Așa cum arată datele publicate recent de Libertatea, fermierii francezi erau deja la capătul puterilor, loviți de prețurile mici de achiziție pentru produsele agricole și de pierderile masive provocate de caniculă și secetă extremă.
V-ați gândit vreodată la ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei din România? Când Franța, un gigant agricol european, riscă să producă mai puțin grâu sau porumb în 2027 din cauza lipsei de îngrășăminte, prețurile cerealelor pe bursa de la Paris cresc imediat. Și aceste șocuri se transferă direct, în doar câteva luni, în prețul făinii și al pâinii pe care românii le cumpără din supermarketurile locale.
Investiții masive pentru independența industrială
Dincolo de cifrele alocate pentru stingerea incendiului actual, Parisul gândește pe termen lung. Franța pregătește un program industrial uriaș de două miliarde de euro, care se va derula pe parcursul următorului deceniu. Statul pune pe masă 620 de milioane de euro din această sumă.
Banii merg direct în modernizarea fabricilor existente și dezvoltarea unor noi capacități de producție (cu emisii mult mai mici de carbon). Planul include proiecte conduse de companiile Lhyfe, Yara și FertigHy, potrivit Bloomberg.
Și miza este clară. Guvernul estimează că aceste investiții vor crește producția franceză de îngrășăminte cu azot cu 20% până în 2032, reducând masiv dependența de importuri în cazul viitoarelor crize internaționale.
Noi reguli de mediu pentru fermele de animale
Strategia națională forțează și o schimbare de mentalitate agricolă. Autoritățile cer folosirea mult mai precisă a îngrășămintelor, bazată pe analize detaliate de sol, astfel încât fermierii să aplice strict cantitatea de azot de care culturile au nevoie pe fiecare parcelă în parte. Ținta oficială este reducerea cu 20% a surplusului brut de azot până în anul 2030.
Dar planul nu se oprește aici. Franța vrea să atingă pragul de 2,7 milioane de hectare cultivate cu leguminoase, plante recunoscute pentru faptul că necesită cantități mult mai mici de azot.
O altă măsură vizează direct fermele de bovine și porcine. Guvernul urmărește acoperirea a 80% dintre spațiile în care sunt depozitate dejecțiile lichide, o decizie radicală menită să limiteze pierderile de nutrienți și poluarea apelor freatice. Să fim serioși, tranziția verde costă enorm, dar statul francez pare dispus să achite nota de plată pentru a-și securiza viitorul alimentar.
La finalul lunii septembrie, guvernul de la Paris va analiza din nou situația prețurilor din piață și va decide dacă se impun măsuri financiare suplimentare pentru agricultori.
