George Scutaru avertizează că România ar putea avea o frontieră de 850 km cu Rusia dacă Ucraina cedează militar

Scutaru a explicat acest scenariu în emisiunea „Agenda Internațională”, realizată de Răzvan Munteanu, potrivit Adevărul.ro. El leagă securitatea României de continuarea sprijinului pentru Ucraina, de menținerea capacităților militare aliate și de protejarea Republicii Moldova.

Despre consecința teritorială a scenariului descris, „Și atunci vom avea 850 de kilometri de graniță directă cu Federația Rusă”, a declarat George Scutaru, director general al New Strategy Center, în emisiunea „Agenda Internațională”.

Scenariul presupune pierderea litoralului ucrainean și ocuparea Moldovei

În evaluarea lui Scutaru, ocuparea întregului litoral ucrainean ar aduce Rusia la Dunăre, în vecinătatea României. El consideră că Republica Moldova ar fi deosebit de vulnerabilă: teritoriul său nu oferă spațiul necesar pentru absorbirea unui atac, iar forțele sale armate nu ar putea susține apărarea.

„O vecinătate a noastră cu Federația Rusă deschide un pericol existențial pentru statul român”, a avertizat Scutaru.

Acesta le reproșează politicienilor români care cer oprirea ajutorului pentru Ucraina că ignoră consecințele unei asemenea vecinătăți. În opinia sa, diminuarea sprijinului politic și popular din Occident ar reduce ajutorul primit de Kiev și ar putea face imposibilă continuarea rezistenței ucrainene.

Scutaru amintește că Rusia a reușit să creeze o legătură terestră cu Crimeea, deși a eșuat în încercarea de a cuceri rapid Kievul și de a înlătura conducerea politică ucraineană. El interpretează referirea făcută de Vladimir Putin, în septembrie 2023, la un război nordic care a durat 20 de ani drept o pregătire a populației ruse pentru un conflict îndelungat.

Tot el invocă evaluarea șefului spionajului militar ucrainean, potrivit căreia Rusia ar mai avea resurse pentru continuarea războiului timp de un an și jumătate până la doi ani. Scutaru consideră puțin probabile atât o revoltă populară în Rusia, cât și o lovitură de stat.

Incidentele cu drone sunt legate de presiunea asupra României

Scutaru susține că incidentele cu drone testează reacția forțelor aeriene române și a trupelor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care fac poliție aeriană în România, adică supraveghează și protejează spațiul aerian.

În paralel, afirmă el, incidentele sunt folosite pentru răspândirea unor mesaje potrivit cărora dronele ar fi ucrainene sau România s-ar afla în pragul războiului pentru că ajută Ucraina. Scopul pe care îl atribuie Moscovei este inducerea panicii în statele de pe flancul estic al Alianței.

„Deci miza Rusiei va fi în continuare destabilizarea României. Estimez că putem să ne confruntăm cu diverse acțiuni de sabotaj”, a estimat directorul New Strategy Center.

Scutaru a amintit arestarea unor cetățeni care, potrivit relatării sale, vizau depozite. El consideră că rolul României în susținerea Ucrainei o transformă într-o țintă pentru serviciile de informații rusești și că o eventuală coaliție europeană după conflict nu ar putea funcționa fără România și Polonia.

Pe frontul ucrainean, el anticipează intensificarea bombardamentelor asupra sistemului energetic, producției și transporturilor. Susține că noile drone rusești sunt mai greu de contracarat și că Ucraina nu are suficiente mijloace pentru interceptarea rachetelor balistice și hipersonice.

Scutaru afirmă că motoarele dronelor cu reacție Geran-4 și Geran-5 provin din China și că aceasta livrează Rusiei 3.000 de motoare lunar. Dependența Rusiei de aceste livrări și de sprijinul politic al Chinei îl face sceptic că cele două țări ar putea fi decuplate.

Coaliția propusă pentru Moldova ar funcționa prin acorduri între state

Ca măsură care ar putea fi pusă în practică mai repede decât un proiect de unire, Scutaru propune protejarea spațiului aerian al Republicii Moldova.

„România ar trebui să deschidă subiectul unei coaliții de voință pentru protecția spațiului aerian al Republicii Moldova”, a spus el, legând deschiderea acestui demers de clarificarea situației guvernului de la București.

Propunerea sa presupune participarea României și a altor câteva state aliate, prin acorduri încheiate cu Republica Moldova. Acestea ar permite deplasarea unor echipamente și forțe pentru apărarea spațiului aerian moldovean. Inițiativa ar aparține statelor participante, fără să fie o operațiune NATO.

Scutaru insistă asupra unui cadru multilateral, în locul unei intervenții strict româno-moldovene. Consideră că participarea mai multor țări ar reduce posibilitatea ca propaganda rusă să descrie demersul drept o revenire a controlului românesc asupra Basarabiei.

El afirmă că puncte de frontieră dintre Moldova și Ucraina au fost bombardate și subliniază diferența față de România, care are avioane F-16 și forțe naționale și aliate. În interviu, a amintit doborârea de către România a dronelor aeriene în trei rânduri și distrugerea unei drone navale.

În privința unirii, Scutaru o consideră o opțiune în două situații: deteriorarea frontului ucrainean sau prelungirea drumului Republicii Moldova spre integrarea europeană. El remarcă însă că președinta Maia Sandu se apropie de încheierea mandatului, în timp ce președintele Nicușor Dan se află în primul mandat și ar putea candida pentru încă unul.

Scutaru apreciază că responsabilitatea pentru securitatea Moldovei nu revine doar României, ci și Uniunii Europene. România, singurul stat membru al Uniunii vecin cu Republica Moldova, ar putea iniția discuția cu partenerii europeni.

O retragere americană ar afecta și avioanele, informațiile și comanda militară

Scutaru avertizează că o eventuală retragere militară americană din Europa nu trebuie evaluată numai prin numărul soldaților care ar pleca. Ea ar putea afecta escadrile de F-35 și F-16, sistemele prin care sunt coordonate operațiunile militare, accesul la informații și capacitățile satelitare.

În opinia sa, lunile din jurul alegerilor americane reprezintă o perioadă de vulnerabilitate pentru Europa, mai ales dacă reducerea prezenței americane nu ar fi coordonată cu aliații. El leagă riscul de concentrarea administrației de la Washington asupra disputelor interne și de insuficiența capacităților europene de descurajare.

Scutaru apreciază demersurile administrației Nicușor Dan pentru dialogul cu Statele Unite. A amintit vizita ambasadorului Lazurca și a șefului Apărării, generalul Vlad, la Washington, precum și o întâlnire la Bruxelles cu al doilea oficial în ierarhia Pentagonului. Potrivit lui, ambasadorul a anunțat și o nouă deplasare la Washington.

Argumentul propus pentru menținerea prezenței americane este utilitatea României pentru operațiunile Statelor Unite în Caucaz și Orientul Mijlociu. Scutaru a invocat avioanele americane de alimentare în aer aflate la Otopeni, folosite, spune el, pentru operațiunea din Iran, și rolul bazei Mihail Kogălniceanu în tranzitul militar către Afganistan.

El consideră relevante și apropierea bazei de sudul Ucrainei, acordul americano-ucrainean privind mineralele și contractele românești de armament cu furnizori americani. În viziunea sa, menținerea unor forțe și echipamente americane care să descurajeze agresiunea este mai importantă pentru securitatea țării decât accesul fără viză în Statele Unite.

Scutaru recomandă ca România să lucreze atât cu administrația americană, cât și cu Congresul și să își pregătească relațiile politice dincolo de mandatul actualului președinte. El evocă posibilitatea ca democrații să controleze una sau ambele Camere după alegeri, ceea ce ar crește presiunea asupra administrației Donald Trump.

În același timp, consideră necesară consolidarea relațiilor cu Franța, Germania și Marea Britanie. Potrivit evaluării sale, Franța are cea mai numeroasă prezență militară aliată în România, Germania își extinde responsabilitățile de securitate prin reînarmare, iar Marea Britanie are un interes în libertatea navigației, importantă pentru România la Marea Neagră.

Scutaru critică presiunile americane asupra Kievului

Scutaru susține că apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin favorizează Moscova și că administrația americană pune presiune mai ales asupra Ucrainei. El interpretează interesul pentru afaceri și pentru redeschiderea pieței ruse drept un motiv al concesiilor făcute Rusiei. Potrivit lui, acordul de încetare a focului pe energie nu există încă și nu a fost confirmat de Rusia, iar Zelenski așteaptă ca partea rusă să înceteze, la rândul ei, atacurile.

În discuția despre acordul energetic, a afirmat că primul vas rusesc cu motorină ajuns în Statele Unite plecase din Sankt Petersburg pe 22 septembrie. În evaluarea sa, înțelegerea fusese negociată în contextul deplasării lui Witkoff și Kushner la Moscova, la începutul lunii septembrie.

El a amintit și discuțiile privind cumpărarea unor active Lukoil din afara Rusiei de către companii americane sau din Orient. Scutaru susține că interlocutorii ruși ai administrației americane, între care Ușakov, consilierul pentru afaceri externe al lui Putin, și Dmitriev, implicat în negocierile economice, promovează perspectiva unor afaceri de amploare.

În privința Donbasului, Scutaru avertizează că o cedare teritorială ar lipsi Ucraina de zone fortificate și ar ușura noi înaintări rusești. El afirmă că terenul din spatele acestor poziții și lipsa unor lucrări defensive similare ar îngreuna rezistența.

Scutaru susține că armamentul american livrat Ucrainei este plătit de europeni, în timp ce Statele Unite continuă să furnizeze informații pentru identificarea țintelor, evaluarea amenințărilor cu rachete și urmărirea mișcărilor trupelor ruse. În opinia sa, sprijinul european a compensat în bună măsură reducerea ajutorului american.

În discuția despre gaze, el consideră România indispensabilă pentru Coridorul Vertical, ruta prin care gazele ar putea ajunge spre Ucraina. A afirmat că achiziția avută în vedere de România, de un miliard până la un miliard și jumătate de metri cubi, ar fi presupus intermediari care majorau prețul, nu cumpărarea directă de la americani.

Dezinformarea exploatează neîncrederea în instituții

Un sondaj realizat de New Strategy Center în februarie 2026 a arătat că 42% dintre români nu doreau acordarea niciunui ajutor Ucrainei, a spus Scutaru. El interpretează rezultatul ca pe un indicator al eficienței dezinformării, nu ca pe un fenomen explicabil doar prin conturi automate.

În evaluarea sa, propaganda rusă a contribuit la pierderea consensului politic românesc asupra politicii externe și securității. A comparat situația actuală cu acordul pentru alocarea a 2% din produsul intern brut pentru apărare, al cărui text spune că l-a redactat și pe care l-a negociat cu partidele parlamentare în primul mandat al lui Klaus Iohannis.

Scutaru critică secretizarea excesivă și comunicarea insuficientă a instituțiilor, inclusiv în privința sprijinului militar pentru Ucraina din 2022-2023. Consideră că aceste practici slăbesc încrederea cetățenilor și creează spațiu pentru teorii conspiraționiste.

Despre fostul președinte Klaus Iohannis, el afirmă că există o diferență între comunicarea din primul și din al doilea mandat. Îi recunoaște progrese în prima perioadă, dar îi atribuie și o parte din responsabilitatea pentru situația politică actuală.

Întrebat despre Călin Georgescu, Scutaru l-a descris, ca opinie personală, drept imaginea unei operațiuni de preluare a controlului României de către Federația Rusă. El susține că Moscova exploatează vulnerabilitățile interne și pune accent pe responsabilitatea instituțiilor române, pe lipsa asumării și pe insuficiența proiectelor pe termen lung.

Companiile românești ar putea participa deja la reconstrucție

Scutaru respinge ideea că reconstrucția Ucrainei începe numai după război. El afirmă că peste 3.000 de companii poloneze sunt deja active în Ucraina și dă exemplul Italiei, prezentă în Odesa.

Avantajul României ar fi accesul geografic către sudul ucrainean, în special Odesa, Nikolaev și Herson. Scutaru vede și posibilități de cooperare într-o bandă de 100 de kilometri în regiunile apropiate de România, enumerând Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Vinița în nord, precum și regiunile sudice.

El propune trei proiecte de conectivitate, adică legături pentru transportul mărfurilor și accesul la proiectele de reconstrucție:

• Un pod între Isaccea, în România, și Orlivka, în Ucraina, pe ruta traversată acum cu bacul. Scutaru îl consideră o posibilă primă legătură terestră între sudul Ucrainei și Uniunea Europeană prin România.
• Un centru logistic comun pentru porturile Reni și Ismail din Ucraina, Giurgiulești din Republica Moldova și Galați și Brăila din România. În interviu, el afirmă că portul Giurgiulești este deținut de Portul Constanța și leagă proiectul de folosirea mai bună a Dunării.
• O conexiune feroviară între Gdańsk și Constanța, prin vestul Ucrainei. Propunerea presupune continuarea legăturii Varșovia-Liov cu traseele Liov-Cernăuți și Cernăuți-Siret-Suceava, prin finanțare europeană.

Scutaru pune proiectul portuar în legătură cu a doua fază Fast Danube, o investiție de 300 de milioane pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre, prevăzută să se încheie în 2028. El consideră fluviul o rută avantajoasă pentru transportul mărfurilor din sudul Germaniei către sudul Ucrainei.

Directorul New Strategy Center critică lipsa mecanismelor românești de garantare financiară pentru firmele interesate de piața ucraineană. El afirmă că România nu a dat bani pentru reconstrucția Ucrainei, în timp ce alte state au finanțat-o și și-au sprijinit astfel companiile să intre pe această piață.

El contestă și atribuirea rolului de reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei șefului Cancelariei, care are numeroase alte responsabilități. Scutaru recomandă o persoană dedicată acestei misiuni și o strategie asumată de guvern. Potrivit lui, strategia la care s-a lucrat în actualul Guvern nu urma să fie făcută publică, ci trimisă viitorului Guvern, care ar decide dacă și-o asumă.

În evaluarea sa, o Ucraină stabilă și integrată în instituțiile europene ar reduce riscurile pentru România. A invocat, în sens contrar, pericolul unei țări de 30 de milioane de locuitori, instabile politic și economic, cu peste un milion de veterani care ar putea rămâne fără locuri de muncă și perspective.

Dialogul cu Kievul ar putea păstra școlile în limba română

În interviu, Răzvan Munteanu a ridicat problema reformei educaționale ucrainene pentru 2027, care ar putea reduce numărul liceelor relevante pentru comunitatea românofonă de la 44 la 15. Scutaru a recunoscut existența unor probleme în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

El consideră că instituțiile române pot obține schimbări prin argumente și dialog cu Kievul. A invocat discuțiile dintre Ucraina și Ungaria privind modificarea Legii educației, precum și renunțarea Ucrainei la denumirea de limbă moldovenească, după ședința comună de guvern din octombrie 2023.

Scutaru apreciază că poziția președintei Maia Sandu privind limba română a contribuit la această schimbare. În opinia sa, integrarea europeană a Ucrainei ar oferi un cadru mai solid pentru rezolvarea problemelor minorității române, prin cerințele pe care Kievul ar trebui să le îndeplinească.

El subliniază că relația cu România este importantă pentru exporturile ucrainene și pentru transporturile de ajutor militar și combustibil. O închidere a acestor fluxuri ar crea, în evaluarea sa, probleme majore Ucrainei.

New Strategy Center pregătește o platformă pentru firme

New Strategy Center organizează în 22-23 octombrie, la Romexpo, un eveniment dedicat reconstrucției Ucrainei și participării României, având ca partener Camera de Comerț și Industrie, a anunțat Scutaru.

Organizația intenționează să facă operațională în noiembrie platforma Together for Ukraine. Aceasta ar reuni companii românești interesate de reconstrucție, administrații locale din România și din regiunile ucrainene învecinate, firme ucrainene care caută parteneri și companii străine interesate să folosească România pentru accesul către sudul Ucrainei.