Germania pregătește extrădarea ucraineanului arestat la București, după ce 2 pistoale și muniție au fost găsite la Berlin

Vadym Shcherbakov, cetățeanul ucrainean trimis deja în judecată în România, este vizat și de autoritățile germane, care îl caută în dosarul privind ascunderea armelor la Berlin, la ordinul serviciilor secrete rusești. Germania ia în calcul să ceară extrădarea sa.

Legătura dintre cele două anchete contează direct și pentru dosarul din România, unde primul termen pe fond este fixat pentru 1 septembrie 2026, la Curtea de Apel București. Cazul demonstrează existența unei rețele transfrontaliere care acționează în țări NATO.

Potrivit informațiilor din dosar, Shcherbakov a fost recrutat de serviciile secrete rusești și este suspectat că a ascuns armele la 1 octombrie 2025. Pentru această misiune, el ar fi călătorit din Polonia la Berlin cu autocarul.

Operațiunea nu a mai avut însă un rezultat, deoarece Shcherbakov fusese deja arestat în România.

Ancheta din București a condus la dosarul din Berlin

În România, Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk au fost arestați pe 15 octombrie 2025, după ce au depus două colete cu dispozitive incendiare la sediul Nova Post din București. Dispozitivele conțineau termit și nitrat de bariu.

DIICOT i-a trimis în judecată pe 2 aprilie 2026. Shcherbakov este acuzat de tentativă la acte de diversiune, iar Filipchuk de complicitate. Pentru aceste fapte, ei riscă pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

Subiectul a fost relatat și de DefenseRomania.ro. Potrivit Libertatea.ro, autoritățile germane iau în calcul să ceară extrădarea lui Shcherbakov. O astfel de cerere ar adăuga un al doilea dosar major pe numele bărbatului arestat deja în România.

Pe 21 august 2026, ministrul de interne german a anunțat că Parchetul General Federal a preluat ancheta privind depozitul de arme din Berlin. Procurorii investighează „activități de spionaj” și pregătirea unei infracțiuni grave ce pune în pericol securitatea statului.

Încadrarea juridică arată că dosarul nu este tratat ca o simplă faptă de drept comun, ci ca o amenințare la securitatea națională, în aceeași linie cu operațiunile clandestine atribuite rețelelor rusești.

Modelul folosit este cel al agenților de unică folosință

Presa germană îl descrie pe Shcherbakov drept un „agent de unică folosință”, adică un tânăr recrutat pentru o singură misiune periculoasă. Serviciile rusești precum GRU sau SVR folosesc pentru astfel de recrutări aplicația Telegram sau șantajul.

Traseul Polonia-Berlin-București arată cum aceeași persoană apare în două episoade distincte, desfășurate în state NATO. Pentru anchetatori, legătura dintre depozitul de arme și coletele incendiare indică o rețea, nu un incident izolat.

Cazul se înscrie în contextul tensiunilor dintre Rusia și NATO, într-un moment în care serviciile de securitate europene sunt în alertă privind operațiunile hibride. Acestea includ spionaj, sabotaj și acțiuni de diversiune pe teritoriul statelor membre, inclusiv în România și Polonia.

Ce urmează imediat este termenul din 1 septembrie 2026 de la Curtea de Apel București, în dosarul deschis de DIICOT. În paralel, ancheta federală din Germania poate duce la o cerere formală de extrădare a lui Vadym Shcherbakov.