Un conflict izbucnit de o lună între SUA, Israel și Iran a blocat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, provocând o criză energetică majoră. În acest context, națiunile asiatice, puternic dependente de livrările din Strâmtoarea Ormuz, acum închisă, concurează tot mai acerb pentru țițeiul rusesc. Pentru a stabiliza piața, SUA au relaxat temporar sancțiunile asupra transporturilor de petrol rusesc aflate deja pe mare, mai întâi pentru India, apoi pentru restul lumii.
O fereastră de oportunitate tot mai mică
Cererea crește în Asia, în timp ce Rusia încasează miliarde de dolari. Dar experții avertizează că există o limită a cantității pe care Moscova o poate exporta, mai ales că invazia din Ucraina și recentele atacuri cu drone ale Kievului asupra instalațiilor sale energetice îi afectează capacitățile. În martie, fluxurile au fost de aproximativ 3,8 milioane de barili pe zi, sub vârful de 3,9 milioane de la mijlocul anului 2023.
Pentru țările disperate din Asia, oportunitatea este de scurtă durată și în scădere, spune Muyu Xu, analist senior la firma de date Kpler. „Adevărata problemă este cât de multă marfă mai este disponibilă pe această piață,” a declarat ea.
Filipine, Indonezia, Thailanda și Vietnam și-au semnalat recent interesul pentru petrolul rusesc, dar vor concura cu giganți precum China și India pentru cele aproximativ 126 de milioane de barili încă disponibili pe mare, conform datelor Kpler. Până la urmă, numai India are nevoie de 5,5 până la 6 milioane de barili de petrol pe zi.
Filipine, un avertisment pentru regiune
Națiunea cu 117 milioane de locuitori este un prim semnal de alarmă pentru ce ar putea urma în Asia de Sud-Est. Companiile aeriene din Filipine iau în considerare raționalizarea combustibilului, ajutoarele în numerar sunt distribuite de urgență, iar cozile la benzinării se întind pe străzi întregi.
Cifrele sunt un semnal de alarmă.
Înainte de război, Filipine se baza pe Orientul Mijlociu pentru aproape 97% din importurile sale totale de petrol pe cale maritimă. Declararea stării de urgență energetică este o „nouă frontieră” în ceea ce privește scara și magnitudinea sa, afirmă Kairos Dela Cruz de la Institutul pentru Climă și Orașe Durabile. „Cu siguranță va împinge oamenii și mai adânc sub pragul sărăciei,” a adăugat el.
Ce faci însă când ești cu spatele la zid? Manila a importat țiței rusesc pentru prima dată în ultimii cinci ani. Și alte națiuni din regiune iau în considerare opțiuni similare. Vizita premierului vietnamez Pham Minh Chinh în Rusia pe 23 martie a inclus acorduri de cooperare în domeniul petrolului și gazelor (pe lângă energia nucleară), în timp ce în Indonezia, ministrul Energiei, Bahlil Lahadalia, a declarat că „toate țările sunt posibili” parteneri. Putra Adhiguna de la Energy Shift Institute din Jakarta a rezumat situația tranșant: „Când nu ai alte opțiuni, toate opțiunile sunt pe masă.”
China și India, jucătorii cu avantaj
Spre deosebire de noii veniți, China și India erau deja clienți importanți ai țițeiului rusesc, sfidând sancțiunile occidentale cu mult înainte de atacul asupra Iranului din 28 februarie. Iar avantajul Indiei a fost și mai mare, deoarece a beneficiat de ridicarea sancțiunilor americane cu aproximativ o săptămână înaintea celorlalte țări.
Cum vine asta? Simplu. „Au profitat de această șansă și au acaparat destul de multe încărcături,” explică analistul Muyu Xu. Când președintele american Donald Trump a permis tuturor să cumpere, „deja era puțin prea târziu, deoarece cea mai mare parte a mărfii fusese deja comandată” de China și India.
Chiar și așa, importurile Indiei din Rusia, care au sărit la 1,9 milioane de barili pe zi în martie, s-ar putea să nu fie suficiente pentru a compensa lipsa celor 2,6 milioane de barili pe zi care veneau din Orientul Mijlociu. „Nu știu cum va fi acoperit deficitul,” recunoaște Duttatreya Das de la think tank-ul Ember.
China, în schimb, stă mult mai confortabil. A construit un stoc vast de petrol, estimat de Kpler la aproximativ 1,2 miliarde de barili, suficient pentru a acoperi aproape patru luni de importuri pe cale maritimă.
Rusia, marele câștigător al crizei
Dincolo de cifre, un singur actor pare să profite masiv de pe urma acestei crize geopolitice. „Rusia iese ca un mare câștigător din întregul conflict,” spune Sam Reynolds de la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară. Având în vedere criza, viteza de livrare și prețurile temporar mai scăzute, el consideră că Asia are „un stimulent mult mai mare să importe petrol rusesc.”
Iar dilemele morale par să fie puse în așteptare atunci când securitatea energetică a unei națiuni este în joc.
„Putem dezbate dacă există o dilemă morală aici, dar cred că este o reflecție a faptului că țările vor face tot ce este necesar pentru a-și proteja securitatea energetică,” a conchis Reynolds.
