Guvernul condus de Ilie Bolojan a redus cu peste 25.000 numărul posturilor ocupate în sectorul public în primele cinci luni de mandat, potrivit Politica libertatea. Educația a fost cel mai afectat sector, cu 17.920 de posturi eliminate, majoritatea ocupate de suplinitori.
Educația, cel mai afectat sector
La finalul lunii noiembrie 2025, numărul posturilor ocupate în sectorul public ajunsese la 1,28 milioane, cel mai scăzut nivel din aprilie 2023, când erau 1,279 milioane de angajați. Educația, cel mai mare angajator din sectorul public cu 366.279 posturi, a suferit cea mai mare reducere.
Din cele 17.920 de posturi tăiate din Educație, o parte semnificativă erau ocupate de suplinitori. Această măsură face parte din strategia guvernului de restructurare a aparatului bugetar pentru stabilizarea finanțelor publice.
Reduceri masive în administrația centrală
Administrația centrală a fost vizată de reduceri substanțiale, cu 21.685 de posturi eliminate în subordinea directă a Guvernului, ajungând la 815.556 angajați. Administrația locală a înregistrat o diminuare de 3.348 de posturi, cu un total de 465.006 angajați.
Poliția și Jandarmeria din subordinea MAI au pierdut 2.020 de posturi, ajungând la 124.860 angajați. Primăriile au redus personalul cu 1.782 de posturi, iar Ministerul Finanțelor, inclusiv ANAF și Vama, a eliminat 433 de posturi, rămânând cu 23.881 angajați.
Creșteri de personal în unele instituții
În contrast cu reducerile masive, unele instituții au înregistrat creșteri de personal. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adăugat 78 de posturi, fiind instituția cu cea mai mare majorare. Curtea de Conturi a crescut cu 76 de posturi, iar Curtea Constituțională cu 20.
Ministerul Afacerilor Externe a adăugat 20 de posturi, în timp ce Serviciul de Telecomunicații Speciale a crescut cu 19 angajați. Aceste creșteri sunt minime comparativ cu reducerile din sectoarele mari ale administrației publice.
Evoluția aparatului bugetar din 2008
Numărul posturilor ocupate în sectorul public a trecut de 1,3 milioane în octombrie 2024, un prag atins anterior în 2009. Recordul a fost înregistrat în 2008, cu 1,398 milioane de angajați în sectorul public.
În contextul crizei din 2009-2010, măsurile de austeritate implementate, inclusiv regula „o angajare la șapte plecări”, au redus numărul la 1,266 milioane în 2010. Minimul a fost atins în 2014, cu aproximativ 1,18 milioane de angajați, după care s-a înregistrat o creștere constantă până în 2024.
Măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor
Executivul condus de Ilie Bolojan a luat măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Printre acestea se numără înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026, eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare și limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare.
Similar, guvernul precedent condus de Marcel Ciolacu a decis înghețarea salariilor pentru anul 2025. Aceste măsuri reflectă presiunea exercitată asupra bugetului public și necesitatea de a stabiliza finanțele statului.
Distribuția actuală a angajaților publici
La finalul lunii noiembrie 2025, principalele domenii din sectorul public, în funcție de numărul de angajați, erau: Educația cu 366.279 posturi, Sănătatea cu 245.534 posturi și Poliția și Jandarmeria cu 124.860 posturi. Apărarea avea 75.585 angajați, în timp ce Finanțele, incluzând ANAF, Vama și Ministerul Finanțelor, aveau 23.881 posturi.
Comparația cu guvernele precedente
Între 2017 și 2026, numărul posturilor ocupate a variat semnificativ în funcție de politica guvernelor succesive. Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au adăugat 45.423 posturi în 34 luni, o medie de 1.336 posturi pe lună.
Guvernele Orban I și II au crescut cu 13.835 posturi în 14 luni, Guvernul Cîțu cu 9.186 posturi în 11 luni, iar Guvernul Ciucă cu 24.899 posturi în 18 luni. Guvernul Ciolacu 1 a adăugat 23.184 posturi în 19 luni, în timp ce Guvernul Ciolacu 2/Predoiu a redus cu 1.298 posturi.
Guvernul Bolojan, format pe 23 iunie 2025, a implementat cea mai mare reducere de personal din sectorul public din ultimii ani, o mișcare justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și restructurării aparatului de stat.
