Guvernul a schimbat macazul în privința facturilor la gaze. În loc să prelungească vechea schemă de compensare, care expiră la finalul lunii martie, a impus un preț fix de 110 lei/MWh direct la sursă, la producători. Măsura, adoptată printr-o Ordonanță de Urgență, este valabilă pentru o perioadă de un an, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, și are un singur scop: să ferească facturile consumatorilor casnici de un șoc al liberalizării pieței. Noul mecanism este gândit să aducă predictibilitate și să limiteze transmiterea volatilității de pe piețele externe către populație, fără a mai fi o plafonare administrativă direct pe factură. Mai jos, explicăm cum funcționează noul sistem, cine câștigă și ce înseamnă pentru buzunarul fiecăruia.
De la plafonare la preț reglementat la poarta sondei
Până acum, românii s-au obișnuit cu un preț final plafonat, diferența fiind acoperită de la bugetul de stat. Schema veche de compensare se încheie însă oficial pe 31 martie 2026. Fără o nouă intervenție, de la 1 aprilie prețul gazelor pentru populație ar fi sărit la nivelul pieței, unul extrem de instabil, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice care afectează cotațiile la nivel european. Executivul a decis să intervină diferit. Noua strategie, oficializată printr-o Ordonanță de Urgență adoptată pe 5 martie, mută presiunea de pe factură direct la producători.
Concret, producătorii de gaze naturale din România sunt obligați, timp de un an, să vândă gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică (pentru încălzirea populației) cu un preț fix: 110 lei/MWh. Alocarea acestor cantități de gaze către segmentul protejat al populației devine prioritară, iar autoritățile anunță că vor monitoriza atent respectarea măsurii și vor aplica sancțiuni celor care nu se conformează. Intervenția este descrisă ca fiind un „mecanism economic”, nu o „plafonare administrativă”, diferența fiind subtilă, dar importantă. Guvernul nu mai plafonează prețul final, ci stabilizează costul de achiziție pentru furnizori.
Ce înseamnă asta pentru factura ta de la iarnă
Prețul de 110 lei/MWh nu este cel pe care îl va vedea consumatorul final pe factură. Acesta reprezintă doar costul gazului ca marfă. Peste el, furnizorii vor adăuga costurile de transport, de distribuție și o marjă comercială proprie. Marea schimbare este că principala componentă a prețului, cea mai volatilă, devine acum fixă și predictibilă. Furnizorii nu mai stau cu sufletul la gură, cumpărând gaz de pe o piață instabilă, ci au asigurată materia primă la un cost cunoscut dinainte.
Logica Guvernului este că, având un cost de achiziție redus și stabil, furnizorii nu vor avea motive să majoreze semnificativ prețurile finale către populație. Practic, șocul unei posibile creșteri bruște pe bursele internaționale de gaze nu se va mai transmite direct în facturile românilor. Deși Guvernul nu a avansat o cifră exactă pentru prețul final, se așteaptă ca acesta să rămână la un nivel redus, comparabil cu cel din perioada anterioară de plafonare.
Miza: evitarea unui șoc în piață și o tranziție lentă
Justificarea principală a acestei măsuri, așa cum apare în documentele oficiale, este legată de „riscuri externe” și de necesitatea de a proteja populația vulnerabilă. Decizia vine într-un context în care și la nivelul Uniunii Europene se discută despre mecanisme de plafonare, pe fondul creșterii cotațiilor pe bursa de la Amsterdam, una dintre piețele de referință. Prin stabilirea unui preț fix la producător, România își reduce expunerea la aceste fluctuații regionale.
Pe lângă protecția consumatorilor, Executivul susține că măsura este una tranzitorie, menită să asigure o trecere treptată către o piață complet liberalizată pentru consumatorii casnici. În loc de o liberalizare bruscă la 1 aprilie 2027, care ar fi putut crea probleme sociale, se optează pentru încă un an de protecție, timp în care piața s-ar putea stabiliza.
Ce primesc producătorii la schimb
Obligarea producătorilor să vândă la un preț sub cel al pieței vine și cu o compensație. Ordonanța de Urgență prevede ca, pentru cantitățile de gaze vândute în aceste condiții, producătorii să fie exceptați de la plata impozitului pe veniturile suplimentare, reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2013. Această facilitate fiscală este menită să atenueze impactul financiar negativ asupra companiilor din sectorul de producție.
Deci, pentru următorul an, piața gazelor pentru populație va funcționa într-un regim hibrid. Nu este o piață liberă, dar nici o plafonare directă ca până acum. Este un sistem reglementat la sursă, care pune responsabilitatea stabilității prețului pe umerii producătorilor, oferindu-le în schimb o scutire de taxe. Deocamdată nu se știe cum se va reflecta acest mecanism în facturile finale și, mai ales, ce se va întâmpla după 31 martie 2027, când și această perioadă de protecție se va încheia.
Surse:
