Psihologul Andreea Goliță propune cinci măsuri pentru prevenirea atacurilor în școli

Despre felul în care școala intervine în prezent, specialista a declarat în interviul acordat Spotmedia: „În prezent, prevenția se rezumă la identificarea faptei deja comise: profesorul vede agresiunea și trimite copilul la consilierul școlar. Dar consilierul nu are o baghetă magică”. Goliță a lucrat în proiecte împotriva hărțuirii repetate între copii, de la grădinițe până la licee industriale.

În privința verificărilor și a detectoarelor de metale, ea a explicat: „Controlul își are rolul lui, la fel cum semafoarele oferă un cadru de siguranță în trafic. Însă controlul doar blochează temporar manifestarea unui comportament, fără a rezolva cauza. Dacă un copil are o toleranță extrem de scăzută la frustrare, controlul fizic nu garantează că nu va refula violent în alt moment”. În opinia sa, măsurile de securitate trebuie aplicate împreună cu intervențiile asupra cauzelor violenței. O școală mai bine protejată poate reduce anxietatea profesorilor și îi poate ajuta să fie mai deschiși în relația cu elevii.

Cele cinci propuneri urmăresc intervenția înaintea unei agresiuni

Recomandările psihologului, distincte de măsurile guvernamentale anunțate, sunt:

• O celulă de criză în fiecare școală, pentru cazurile în care intervențiile obișnuite nu funcționează.
• Pregătirea profesorilor pentru comunicarea cu elevii și gestionarea conflictelor, pe lângă pregătirea de specialitate.
• Consiliere școlară orientată spre prevenție, cu timp, competențe și instrumente pentru identificarea dificultăților.
• Reguli care să impună colaborarea părinților atunci când copilul are probleme majore.
• Sancțiuni aplicate treptat și o evaluare la purtare care să țină seama inclusiv de progresul elevului.

Pentru organizarea intervenției într-un caz dificil, Goliță propune următoarea procedură: „Pedagogul nu trebuie transformat într-un psiholog comportamentalist. Dar când observă că metodele obișnuite nu funcționează, ar trebui să existe proceduri clare. De exemplu, o celulă de criză la nivelul școlii, cu directorul, consilierul școlar și profesorii, în cadrul căreia să se discute cazurile dificile și să se stabilească măsuri”, a explicat ea.

Specialista spune că existența regulamentelor nu înseamnă automat că personalul știe să le folosească. Despre perioada în care a fost consilier școlar la Brăila, în 2014, a relatat că „profesorii nu știau cui să se adreseze într-o situație concretă”.

Într-un proiect desfășurat în grădinițe, a întâlnit cadre didactice care semnaseră regulamente, dar nu știau cine răspunde într-o situație concretă. Unor profesori de serviciu ajunsese să le fie teamă să mai permită ieșirea copiilor în curte. „Se băga frică în profesori, fără să li se ofere instrumente practice de gestionare a conflictelor”, a adăugat Goliță.

Profesorii ar exersa conflictele prin simulări

Goliță recomandă reluarea cursurilor periodice de pedagogie și de actualizare a pregătirii profesionale, adaptate copiilor de astăzi și mediului digital. În evaluarea sa, cadrele didactice sunt pregătite mai degrabă să observe încălcarea unei reguli decât suferința unui elev.

Despre relația dintre profesori și noile generații, psihologul a spus: „Generațiile de azi sunt crescute mai autonom, știu că vocea lor contează, ceea ce e bine, însă profesorii sunt depășiți. Nu au abilitățile de a coborî de pe piedestal și de a glumi cu elevii fără a-și pierde autoritatea”.

Un model propus este pregătirea pentru comunicare folosită în companii, diferențiată după particularitățile persoanei. Profesorii ar învăța să recunoască nesiguranța în relații a unui copil, exprimată printr-un atașament anxios, dar și dacă elevul este mai emotiv, mai orientat spre gândire sau mai rebel.

„Comportamentele provocatoare nu sunt neapărat o problemă în sine, ci o manifestare a unei tipologii. Cu skill-urile de comunicare potrivite, profesorul poate ajuta copilul să respecte regulile”, a argumentat specialista.

Pregătirea ar include exerciții pe situații precise: un elev care devine agresiv verbal, intimidarea unui profesor sau agravarea unui conflict în timpul orei. Ea propune ca aceste scenarii să fie repetate practic, după modelul exercițiilor pentru urgențe.

Consilierii ar avea nevoie de formare și de timp pentru prevenție

În privința consilierilor școlari, Goliță descrie o activitate încărcată de birocrație, în care intervenția ajunge frecvent să înceapă după agresiune, când, spune ea, posibilitățile de acțiune ale consilierului sunt extrem de limitate.

Potrivit psihologului, cerința legală de pregătire pentru consilieri se limitează la un masterat în consiliere școlară. Ea o compară cu formarea în psihoterapie, care durează patru ani și presupune cheltuieli pe care mulți consilieri nu le pot susține. Recomandă ca ministerul sau inspectoratele să suporte aceste formări și ca atribuțiile legale ale consilierilor să fie extinse.

Goliță atrage atenția și asupra instrumentelor de evaluare. Școlile nu au seturi specializate de teste psihologice, adică teste standardizate pentru investigarea unor dificultăți emoționale, de comportament ori a unor tulburări psihice. Consilierii utilizează mai ales instrumente educaționale, între care chestionare pentru alegerea traseului școlar și profesional.

Evaluarea clinică presupune o pregătire distinctă și nu poate fi făcută automat de orice consilier, explică ea. Pentru un copil al cărui comportament provoacă îngrijorare, recomandă o echipă cu specialiști din mai multe domenii, inclusiv un psiholog clinician și un psihiatru.

Colaborarea familiei ar deveni obligatorie în cazurile dificile

Despre mediul familial al copiilor implicați în agresiuni extreme, Goliță a afirmat: „Un copil care ajunge la fapte violente extreme rareori provine dintr-o familie echilibrată”. Ea spune că refuzul unui părinte de a colabora sau negarea dificultăților copilului blochează intervenția școlii.

„Școala este obligatorie, dar ar trebui să existe și norme care să oblige părintele să colaboreze atunci când copilul manifestă dificultăți majore”, a susținut psihologul. Propunerea sa include sancțiuni care să angajeze și răspunderea materială ori legală a părinților.

Un exemplu din experiența sa este proiectul Școlii Gimnaziale nr. 179 din București, finanțat din fonduri europene pentru copii cu cerințe educaționale speciale. Pe lângă pregătirea profesorilor, Școala Gimnazială nr. 179 a angajat însoțitori pentru copii și a amenajat o grădină senzorială, un spațiu în care se poate retrage un copil care nu mai face față activității din clasă.

Au fost organizate și întâlniri ale tuturor părinților cu specialiști, inclusiv logopezi, care lucrează cu dificultățile de vorbire. Întâlnirile urmăreau ca familiile să înțeleagă de ce impulsivitatea unui copil nu trebuie confundată automat cu hărțuirea sau violența.

Nota la purtare ar lua în calcul și progresele elevului

Goliță susține sancțiuni clare, cu consecințe pentru abaterile grave, dar aplicate gradual și însoțite de sprijin educațional și psihologic. În opinia sa, implicarea familiei și a specialiștilor trebuie să urmărească schimbarea comportamentului. Transferarea sau exmatricularea elevului nu înlătură neapărat cauza agresivității.

Psihologul a povestit că un inspector școlar îi indicase scăderea notei la purtare drept principalul instrument împotriva hărțuirii. „E doar un instrument de pedeapsă care nu previne nimic”, a comentat ea.

Alternativa recomandată este o evaluare cu criterii explicite și punctaje, care să reflecte felul în care copilul învață să coopereze, să respecte regulile și să își gestioneze emoțiile. Astfel ar conta și evoluția sa, nu numai abaterile.

Pentru următoarele șase luni, Goliță recomandă ca instituțiile să lucreze simultan la filtre de securitate unde sunt necesare și proceduri de control, sancțiuni aplicabile inclusiv prin responsabilizarea părinților, cursuri practice pentru profesori, formări în psihoterapie și psihologie clinică plătite de stat și atribuții suplimentare pentru consilieri, precum și simulări ale situațiilor de criză.

Despre necesitatea acestor intervenții, a spus: „Oamenii încep să-și dea seama că este nevoie de o intervenție la nivel de sistem”.

Guvernul a anunțat șapte intervenții după cele două atacuri

Recomandările psihologului vin după reuniunea convocată de premierul Luca Niculescu. Potrivit comunicatului Guvernului din 23 octombrie, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, va conduce grupul de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței școlare.

„Cei aproape 3 milioane de elevi care învață zilnic în aproape 6000 de unități școlare din România trebuie să aibă protecția necesară din partea autorităților. Am stabilit, astăzi, un set de măsuri urgente ca răspuns la gravitatea evenimentelor din această perioadă. Asigur părinții, elevii și cadrele didactice că toate instituțiile responsabile le sunt alături pentru a face față acestui fenomen care a luat amploare”, a declarat premierul Luca Niculescu în comunicatul Guvernului.

Pachetul guvernamental cuprinde:

• Suplimentarea personalului de pază, atât la intrări, cât și în școli, cu verificări și supraveghere sporite.
• Un mecanism de intervenție rapidă care să reunească reprezentanți din Educație, Afaceri Interne, Sănătate și Muncă, împreună cu celelalte instituții responsabile.
• Creșterea numărului de consilieri psihologici și pregătirea profesorilor pentru observarea timpurie a riscurilor de violență și radicalizare.
• Revizuirea planurilor de pază ale unităților de învățământ și consolidarea protecției.
• Înăsprirea sancțiunilor pentru agresarea elevilor sau a personalului didactic.
• Modificări legislative privind posesia obiectelor interzise și introducerea acestora în școli.
• O campanie media pentru descurajarea și prevenirea violenței școlare.

News24 arată că din comunicatul Guvernului lipsesc numărul paznicilor și al consilierilor școlari care ar fi angajați suplimentar, bugetul disponibil, data de la care s-ar aplica măsurile și modificările legislative concrete luate în calcul.

La discuții au luat parte, alături de cei doi miniștri din educație, Marian Neacșu, vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, și Ioana Lazăr, secretarul general din Ministerul Educației. Au mai participat Radu Marinescu, ministrul Justiției, Florin Manole, ministrul responsabil de muncă, familie, tineret și solidaritate socială, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Atacurile din aceeași săptămână au declanșat reacția autorităților

Luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, un elev de 13 ani, aflat în clasa a VII-a, a venit cu un briceag, o cagulă și o cască militară. Potrivit procurorilor, pregătise atacul și intenționa să agreseze un elev din clasa a VI-a, vizat pentru culoarea mai închisă a pielii.

O profesoară de matematică, în vârstă de 28 de ani, l-a oprit și a fost lovită de mai multe ori. Profesoara a fost atacată cu un cuțit, iar un alt elev a fost rănit.

Joi, 22 octombrie, la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, județul Argeș, un elev de clasa a IX-a a atacat cu o macetă doi colegi, care au fost răniți. Incidentul s-a produs în toaleta băieților, la prima pauză. Adolescentul voia să se răzbune pentru glumele făcute pe seama sa.

Dumitru Tudosoiu, inspectorul școlar general al județului Argeș, a declarat că elevul ar fi adus maceta de acasă.

După incidente, Sorin Costreie a anunțat că intenționează să solicite încă 1.000 de posturi pentru paza școlilor. Ministrul a luat în calcul și detectoare de metale, verificarea ghiozdanelor la intrare și dublarea pedepselor în cazul agresării profesorilor.

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, a anunțat controale fără avertizare prealabilă asupra accesului în unitățile de învățământ. Verificarea ghiozdanelor ar urma să se facă atunci când există suspiciuni.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat protecție sporită în școli, pregătirea cadrelor didactice pentru intervenție și acces real la consiliere psihologică. În reacția publică la atacuri, el le-a numit: „două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”.

În săptămâna următoare anunțului din 23 octombrie este programată o întâlnire cu reprezentanții cadrelor didactice, ai elevilor și ai părinților. Aceștia vor participa la revizuirea urgentă a planului național de prevenire și combatere a violenței școlare, potrivit comunicatului Guvernului.