Guvernul semneaza acordul cu Serbia pentru hidrocentrala Djerdap 3. Ilie Bolojan anunta conditiile
Guvernul României și Executivul de la Belgrad au parafat joi, 16 iulie 2026, un Memorandum de Înțelegere pentru proiectul noii hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Djerdap 3. Premierul Ilie Bolojan și ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, au semnat documentul oficial la Palatul Victoria.

Detaliile acordului semnat la Bucuresti
Miza este uriașă pentru sistemul energetic național.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović, în cadrul căreia cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul energiei și oportunitățile de a dezvolta proiecte comune pentru a crește securitatea energetică a celor două țări”, a transmis Ministerul Energiei.
Așa cum relatează jurnaliștii de la Adevarul pe baza datelor oficiale, documentul proaspăt semnat creează cadrul necesar pentru un schimb direct de informații privind proiectul Djerdap 3. Ce înseamnă asta concret pentru români și pentru stabilitatea rețelei? Vorbim despre cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, care va aduce o capacitate substanțială de stocare a energiei electrice. Practic, centrala va oferi o poziție favorabilă pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, va permite integrarea unor surse de energie mai curate și va consolida stabilitatea rețelelor electrice din ambele state.
Conditiile puse de premierul roman
Partea română a ținut să clarifice din start limitele și așteptările legate de această nouă investiție pe Dunăre.
„România și Serbia au o istorie lungă de cooperare în domeniul energiei. Porțile de Fier I și II sunt proiecte construite împreună, care funcționează de zeci de ani și care sunt importante pentru ambele țări. Astăzi, deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Pentru România, este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Dar energia a devenit o chestiune strictă de securitate națională și competitivitate economică. Iar șeful Executivului a punctat exact nevoia de stabilitate a rețelei și o utilizare eficientă a producției.
Etapele viitoare ale proiectului hidroenergetic
Până la urmă, sârbii nu stau pe loc cu planificarea investiției.
„Sunt convinsă că documentul semnat astăzi este un pas important înainte în continuarea unui parteneriat care durează de peste șase decenii și care a fost unul dintre pilonii principali ai securității aprovizionării cu energie electrică pentru cetățenii și economiile ambelor țări, în primul rând datorită valorificării comune a potențialului hidroenergetic al Dunării și a centralelor hidroelectrice. Memorandumul de Înțelegere, care va permite schimbul de informații legate de proiect, este rezultatul muncii depuse de echipele noastre de-a lungul anilor, întrucât studiile și analizele preliminare au fost deja finalizate”, a declarat Dubravka Đedović Handanović.
Serbia începe chiar anul acesta elaborarea documentației de amenajare a teritoriului (un prim pas tehnic obligatoriu), alături de o parte din documentația de proiect.
„Consolidarea, în continuare, a cooperării noastre va aduce beneficii tangibile cetățenilor și economiilor ambelor țări, contribuind, la o securitate energetică sporită în întreaga regiune”, a adăugat ministrul Dubravka Đedović Handanović.
Un grup de lucru mixt româno-sârb funcționează deja și asigură schimbul periodic de date tehnice esențiale pentru implementarea viitoarei hidrocentrale pe Dunăre.
Alexandra Badea
Pe news24.ro, Alexandra Badea scrie la rubricile Economie, Politică și Externe. Toate articolele →
Citește și
Alexandru Petrescu, Președinte ASF: De la viziune către valoare, cum transformăm obiectivele de sustenabilitate în investiții
Indexarea pensiilor civile și militare ar necesita maximum 9,6 miliarde de lei, estimează Florin Manole
Ana Boata estimează pagube de 1,5 miliarde de euro după violențele din Franța
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Bravonet
Decorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028
Lyla
Cum îți protejezi copilul de hepatita A la școală și ce faci
Revista Ioana
Cadoul de Crăciun de la firmă poate fi fără taxe până la 300 de lei. Ce condiții se aplică în 2026
Financiarul
Trump cântărește oprirea rapidă a războiului cu Iranul sau prelungirea conflictului
Dolce Sport
Valencia CF primește 100 de milioane de euro pentru investiții de la noul partener Pitchwise
GetPony
Volvo pregătește pentru Europa un electric mai ieftin decât EX60, cu livrări după vara lui 2027