Timpul se scurge. România stă să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii ar putea fi pierduți definitiv. Avertismentul vine chiar de la ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care indică o problemă veche și sensibilă: reforma pensiilor speciale pentru magistrați, o reformă blocată de ceea ce el numește un „cerc de interese”.
Vorbind la Digi24, conform detaliilor prezentate de Adevărul, Pîslaru a denunțat amânările repetate ale legii, deși Guvernul și-a făcut treaba, exact cum a cerut Comisia Europeană. Aceste tergiversări sunt „complet inacceptabile”. Miza e mai mare decât banii, spune ministrul. Este despre încrederea oamenilor într-un sistem corect.
„Justiția nu poate fi capturată”: Conflict deschis între Guvern și sistemul judiciar
Dragoș Pîslaru nu s-a sfiit să arate direct spre blocajele din justiție, considerându-le principalul obstacol în calea reformei. Nimic nu se mișcă. El susține că Guvernul condus de Ilie Bolojan e primul care chiar a încercat să rezolve ceva concret, după ce un alt proiect, cel de supraimpozitare, a picat.
„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie, tocmai pentru a corecta inechitatea și nesustenabilitatea bugetului de pensii”, a precizat Pîslaru. Problema nu e tehnică, nu ține de negocierile cu Bruxelles. E o chestiune internă, de voință. Ministrul a fost tranșant: „Justiția nu poate să fie capturată de un cerc de interese”. Miza reală, insistă el, nu sunt doar banii, „ci ține de sentimentul de dreptate și echitate în societate”.
Proiectul bun, validat de Comisie, dar blocat în țară
Ironia sorții… Guvernul a muncit și a obținut acordul Comisiei Europene pentru legea sa, un lucru greu de realizat în contextul PNRR. Dacă legea trecea, jalonul era îndeplinit automat. Banii intrau direct în cont. Simplu, nu? Totul părea rezolvat.
„Am discutat cu Comisia Europeană – proiectul a fost agreat și era foarte clar din corespondența noastră că promulgarea acestei legi ducea la îndeplinirea jalonului și la recuperarea celor 231 de milioane de euro”, a detaliat Pîslaru. Pentru ministru, acest blocaj intern subminează puterea executivă. El consideră că este o „lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional dacă Guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete”. Pe scurt, un proiect cu OK de la UE se îneacă la mal, în mecanismele interne.
Acuzații de minciună și tergiversări fără sfârșit
Spiritele s-au încins în dezbaterile publice. Acolo, spune ministrul, unii reprezentanți ai justiției au negat cu tărie nevoia reformei. Pîslaru a povestit un episod specific, cu o poziție foarte dură venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
„Am asistat la o dezbatere publică în care CSM l-a făcut mincinos pe prim-ministru și a spus că această reformă nu este necesară, deși lucrurile prezentate erau neadevărate”, a acuzat ministrul Fondurilor Europene. Apoi a descris un șir de amânări care au pornit pe 2 decembrie și nu s-au mai oprit. Patru rânduri de tergiversări. Atât. Pîslaru le-a catalogat drept „complet inacceptabile” și a repetat ideea: justiția nu trebuie să fie acaparată de interese de grup.
Încrederea Bruxelles-ului, la pământ. O singură excepție
Care sunt consecințele? Pe loc, se pierd 231 de milioane de euro. Dar pe termen lung, paguba e mult mai mare. Ministrul avertizează că încrederea Comisiei Europene în România e la pământ. „De peste patru ani, Comisia vede cum România își asumă o reformă și apoi o amână, o tergiversează, creează scuze. Încrederea Comisiei Europene este foarte scăzută și pe bună dreptate”, a adăugat el. O singură lumină în tot acest tablou sumbru. „Singura excepție reală a fost guvernul Ilie Bolojan și actualul guvern”, a conchis Pîslaru. Discuția s-a terminat totuși cu o veste bună despre alt jalon PNRR, cel legat de reforma companiilor de stat, unde lucrurile par să se fi pus, în sfârșit, în mișcare.
