HIV in Romania provocari si sperante la o dezbatere care poate schimba totul

Federația UNOPA, alături de partenerii săi, a organizat o dezbatere publică dedicată problemelor privind HIV/SIDA, la care au participat specialiști din domeniul sănătății și reprezentanți politici. Acest eveniment a avut loc pe 1 decembrie, cu ocazia Zilei Mondiale SIDA, și a reunit peste 40 de instituții care au semnat un manifest cu zece măsuri esențiale pentru combaterea infecției cu HIV și îmbunătățirea sănătății publice.

Conform unui studiu prezentat în cadrul dezbaterii, peste 80% dintre persoanele care trăiesc cu HIV în România se confruntă cu discriminare. Reprezentanții organizațiilor, medicii și politicienii au subliniat necesitatea unor măsuri concrete pentru a aborda această problemă. Manifestul semnat de participanți solicită, printre altele, acces facil la testare, introducerea educației sexuale în școli și asigurarea fondurilor necesare pentru tratamentele HIV.

Datele oficiale indică faptul că, la 30 septembrie 2025, în România existau 19.108 persoane diagnosticate cu HIV. În ultimele 12 luni, au fost raportate 406 cazuri noi, ceea ce plasează țara printre statele europene cu o incidență ridicată a acestei infecții. Principala cale de transmitere rămâne contactul sexual neprotejat, cu 54,95% dintre cazuri înregistrate la persoane heterosexuale și 33,66% la bărbați care au relații cu alți bărbați. Aceste statistici subliniază necesitatea unor campanii de informare și prevenire.

Un aspect îngrijorător este că, deși 84% dintre pacienți au o încărcătură virală nedetectabilă datorită tratamentului antiretroviral, mulți evită să discute despre boală din cauza stigmatizării și discriminării existente în societate. Aceasta afectează accesul la servicii medicale de calitate.

Un chestionar realizat în noiembrie 2025 de către UNOPA și Institutul Francisc Rainer a scos la iveală unele contradicții. Aproape 80% dintre respondenți consideră HIV o boală cronică ce poate fi controlată, dar aceștia susțin și că discriminarea este în continuare o problemă. În ceea ce privește tratamentul, 67% dintre cei chestionați preferă să ridice medicamentele din spitale, nu din farmacii, ceea ce reflectă particularitățile serviciilor oferite de spitalele de boli infecțioase. Mai mult de 90% dintre respondenți ar dori să primească tratamentul pentru o perioadă de cel puțin trei luni, pentru a evita deplasările frecvente.

Deși 80% dintre respondenți se declară mulțumiți de serviciile din spitalele de boli infecțioase, 78% afirmă că au simțit discriminare în alte secții medicale. Această realitate subliniază impactul stigmatizării asupra sănătății publice.

Discuțiile din cadrul dezbaterii au fost intense, iar participanții au făcut promisiuni care pot influența viitorul luptei împotriva HIV. Senatorul Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel a declarat că România dispune de resursele necesare pentru a combate pandemia HIV. El a subliniat necesitatea testării pe scară largă și a unei politici coerente la nivel european pentru a limita problemele legate de infecția cu HIV.

Prof. Dr. Alexandru Rafila a adăugat că viața pacienților depinde de accesul la investigații și tratament. El a subliniat importanța asigurării tratamentului la timp pentru a reduce riscurile de transmitere a bolii. De asemenea, el a menționat că discriminarea nu ar trebui să existe în sistemul de sănătate.

Finanțarea și accesul la tratament au fost, de asemenea, subiecte importante în discuții. Asist. Univ. Dr. Adrian Marinescu a menționat că România este un exemplu pozitiv în ceea ce privește finanțarea tratamentului HIV, reușind să aloce 100 de milioane de euro anual, cu o creștere constantă a acestei sume. Aproximativ 90% dintre persoanele infectate cu HIV beneficiază de tratamente moderne, dar testarea rămâne o problemă, iar medicii trebuie să fie mai activi în acest proces.

În ceea ce privește prevenirea, Iulian Petre a subliniat că este necesară o mobilizare națională. Aceasta poate include intervenții cu profilaxie pre-expunere pentru persoanele aflate la risc și acces la profilaxie post-expunere. De asemenea, trebuie extinsă testarea pentru HIV pentru a permite diagnosticarea timpurie și tratamentul prompt al persoanelor infectate.

Manifestul semnat în cadrul dezbaterii va fi prezentat Guvernului. Specialiștii avertizează că, fără măsuri preventive, numărul cazurilor de HIV ar putea crește. Totuși, progresele în tratamente oferă speranța că infecția poate fi controlată. Prevenirea transmiterii și accesul la terapie antiretrovirală rămân priorități esențiale pentru sistemul de sănătate din România. Cu 406 cazuri noi înregistrate în 2025, România se menține printre țările europene cu o incidență ridicată a HIV. Acțiunile viitoare trebuie să transforme discuțiile în măsuri concrete pentru a asigura prevenirea, diagnosticarea și tratamentul eficient pentru persoanele afectate.