India se confruntă cu o criză majoră de gaz petrolier lichefiat (GPL), după ce războiul din Orientul Mijlociu a blocat rutele de aprovizionare. Blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz a lovit direct țara, care importă aproximativ 54% din necesarul de GPL exact pe această rută, lăsând peste 1,4 miliarde de oameni în situații disperate.
Cozi de două săptămâni și gătit cu lemne
În orașul Noida, situat lângă New Delhi, scenele sunt dramatice. Sute de oameni stau zilnic la coadă pentru o singură butelie de gaz. V-ați putea imagina să vă treziți la trei dimineața doar pentru o speranță? Asta face Monika Devi, o menajeră de 50 de ani, care vine zilnic în speranța că va prinde o butelie, după o săptămână de așteptare fără niciun rezultat.
„Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, spune femeia. Iar situația ei nu este unică. Vivek Yadav, un tânăr de 22 de ani, povestește că familia lui nu mai are gaz de două săptămâni. „Nu pot merge la muncă, așa că a trebuit să împrumut bani pentru ca familia mea să poată supraviețui. În loc să mâncăm patru pâini, mâncăm două”, mărturisește el.
Piața neagră explodează, autoritățile neagă criza
În timp ce oamenii se luptă pentru supraviețuire, autoritățile încearcă să calmeze spiritele. Compania de stat Indian Oil îi îndeamnă pe cetățeni să „ignore zvonurile”, susținând că nu există o criză reală. Numai că realitatea din stradă contrazice flagrant comunicatele oficiale.
Piața neagră de GPL a explodat, pur și simplu. Buteliile se vând ilegal la prețuri de până la patru ori mai mari decât cele oficiale. Cum vine asta? Pe bune, autoritățile par depășite. Pentru a limita fenomenul, au fost efectuate peste 3.000 de raiduri într-o singură zi și alte 1.200 de controale la distribuitori.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru mulți indieni, situația actuală este considerată mai gravă chiar și decât cea din timpul pandemiei.
India reia importurile din Iran după 7 ani
Presiunea crizei energetice a forțat guvernul de la New Delhi să ia decizii radicale. India a reluat importurile de petrol din Iran, pentru prima dată după o pauză de șapte ani (achizițiile fuseseră oprite în 2019, după ce Statele Unite nu au mai prelungit derogările care permiteau cumpărarea de petrol iranian aflat sub sancțiuni). Decizia vine în contextul în care, luna trecută, SUA au relaxat temporar sancțiunile pentru o perioadă de 30 de zile.
Ministerul Petrolului și Gazelor Naturale a transmis deja că rafinăriile indiene și-au asigurat necesarul de țiței inclusiv din Iran și că nu există probleme privind plata importurilor.
„Penuria era inevitabilă”
Economistul Santosh Mehrotra explică faptul că cei mai afectați de această criză sunt, ca de obicei, oamenii săraci. Aceștia nu au acces la rețele de gaze și nici posibilitatea de a-și face stocuri pentru a trece peste perioadele dificile.
Shishir Priyadarshi, fost director în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, a pus degetul pe rană, explicând mecanismul crizei. „Războiul restricționează oferta, iar plafonarea prețurilor limitează reacția pieței. Când cele două se combină, penuriile devin inevitabile.” Conflictul care a declanșat totul a început pe 28 februarie, după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului, ducând la perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume.
De la începutul crizei, doar câteva nave au reușit să traverseze zona. În acest haos, petrolierele plătesc taxe în yuani și cripto către Iran pentru a primi „permis de trecere” prin Ormuz.
