Rata anuală a inflației abia dacă s-a mișcat în prima lună din 2026, coborând la un încăpățânat 9,62%. Cifra, deși tehnic o scădere, reprezintă o veste proastă pentru milioane de români care sperau la o relaxare a presiunii pe prețuri. Scăderea este aproape insesizabilă, iar un avertisment venit din partea unui economist arată că scumpirile nu s-au terminat. Articolul de față compilează toate datele oficiale disponibile și explică ce înseamnă aceste cifre pentru buzunarele noastre în lunile următoare.
O scădere cu încetinitorul: 0,07 puncte procentuale
Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă ceea ce mulți simțeau deja la raft: prețurile bat pasul pe loc la un nivel foarte ridicat. Rata anuală a inflației a ajuns în ianuarie 2026 la 9,62%. Prin comparație, în luna decembrie 2025, aceasta se situa la 9,69%. Vorbim, Deci, de o temperare de doar 0,07 puncte procentuale, o variație care nu se traduce în niciun fel într-o ieftinire a coșului de consum.
Pe românește, prețurile nu au scăzut, ci doar viteza cu care cresc s-a redus marginal. O familie care cheltuia 1000 de lei pe un set de produse și servicii în ianuarie 2025, acum plătește, în medie, 1096,2 lei pentru exact aceleași lucruri. Această persistență a inflației la un nivel apropiat de pragul psihologic de 10% menține o presiune uriașă pe puterea de cumpărare și anulează în mare parte orice majorare salarială recentă.
Alimentele și facturile, din nou în capul listei?
Ce s-a scumpit cel mai mult? Aceasta este întrebarea esențială. Deși comunicatul INS nu oferă încă o defalcare detaliată pe categorii de produse și servicii pentru ianuarie, tendințele din lunile anterioare și contextul economic general indică direcția. Un titlu dintr-o analiză a postului Digi24 menționa că „facturile și alimentele continuă să se scumpească”, sugerând că principalii vinovați pentru inflația ridicată rămân neschimbați.
Informația este susținută și de o analiză a agenției Reuters, care, deși privește un context mai larg, subliniază că producătorii din sectorul alimentar și restaurantele mențin prețurile ridicate din cauza costurilor operaționale încă mari. De la energie și transport la materii prime, lanțul de producție continuă să funcționeze cu cheltuieli superioare celor din anii trecuți, iar nota de plată ajunge, inevitabil, la consumatorul final.
Avertismentul experților: ce urmează pentru buzunarele românilor
Orice urmă de optimism legată de scăderea marginală a inflației este spulberată de prognozele specialiștilor. Un economist, citat de Digi24, a lansat un avertisment clar: „Prețurile vor continua să crească în următoarele luni”. Această perspectivă pesimistă ancorează așteptările într-o realitate dură, în care o revenire a inflației sub 5% pare un obiectiv îndepărtat.
Problema este că motoarele inflației sunt multiple și complexe. Pe de o parte, costurile cu energia, deși stabilizate, rămân la un nivel ridicat. Doar că măsurile fiscale adoptate la finalul anului trecut și la începutul lui 2026, precum majorarea anumitor taxe și impozite, se transmit treptat în prețurile de la raft. Companiile sunt forțate să-și ajusteze prețurile pentru a acoperi aceste noi cheltuieli, alimentând astfel spirala inflaționistă.
În acest peisaj, Banca Națională a României se află într-o poziție dificilă. O menținere a dobânzii de referință la un nivel ridicat continuă să frâneze creditarea și consumul, dar este necesară pentru a lupta cu inflația. O eventuală relaxare a politicii monetare ar putea stimula economia, dar riscă să ducă la o nouă explozie a prețurilor. Deciziile din următoarele ședințe de politică monetară vor fi, Deci, cruciale pentru traiectoria economică a României în 2026.
Surse:
