Rata anuală a inflației a coborât în luna iunie 2026 la 10,4%, după ce în mai atinsese cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 10,9%. Prețurile dau primele semne de temperare, dar portofelele românilor sunt deja serios afectate de valul de scumpiri din ultimele luni.
Facturile și serviciile au golit conturile
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Serviciile au devenit principalul inamic al banilor din casă. La finalul lunii iunie 2026, acestea au avut cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației, cu 2,8 puncte procentuale.
Pe locul următor s-au aflat gazele, electricitatea și energia termică. Acestea au adus o contribuție de 2,3 puncte procentuale, fiind urmate imediat de alimente.
Și lucrurile nu se opresc aici. Contribuția carburanților la scumpirile generale a crescut rapid începând din luna martie. Totul s-a întâmplat pe fondul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Iran, care au agitat piețele internaționale de profil.
Puterea de cumpărare s-a prăbușit
V-ați uitat recent pe bonul de la supermarket și v-ați întrebat unde se duc banii? Datele confirmă realitatea dură de la raft. Salariile au crescut mult mai lent decât prețurile încă din ianuarie 2025.
Astfel, s-a ajuns la o reducere treptată a puterii de cumpărare pentru toți angajații.
Situația a atins un punct critic în aprilie 2026. Atunci, un angajat cu salariul mediu a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare comparativ cu începutul perioadei analizate, exact cum arată datele dintr-o analiză publicată recent de Adevarul.
Până la urmă, matematica e simplă. Vânzările cu amănuntul au intrat pe scădere față de anul anterior încă din august 2025. Iar declinul s-a accentuat puternic pe parcursul anului 2026.
Afacerile locale simt lipsa clienților
Mai puțină încredere și venituri reale mai mici (mâncate rapid de inflație) înseamnă automat un consum redus de bunuri și servicii. Iar asta lovește direct companiile care trăiesc exclusiv din cererea internă.
Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia, a explicat mecanismul care blochează acum mediul privat.
„Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă”, a declarat Iulian Lolea.
Ce se întâmplă cu ratele la bănci
Dincolo de cifrele pesimiste de până acum, finalul anului ar putea aduce o gură de oxigen. Estimările indică o reducere a ratei anuale spre aproximativ 7% în lunile iulie-august. Inflația ar putea coborî chiar spre 6% până la finalul anului, pe măsură ce dispar efectele unor majorări de taxe și ale creșterii prețurilor la energie și carburanți.
Acest nivel se apropie de ținta de 5,5% asumată oficial de Banca Națională a României.
Dar economia românească rămâne vulnerabilă. O rată de 6% la finalul lui 2026 ar crea condițiile pentru o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR. Dobânzi mai mici ar reduce automat costurile de finanțare pentru populație și companii. Acest pas ar putea susține reluarea creditării și a investițiilor, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, care nu au acces la finanțare externă la costuri reduse.
Fără taxe noi, veniturile s-ar putea stabiliza
În 2026, dinamica salariilor ar putea fi mai apropiată de evoluția prețurilor. Asta se întâmplă după ce în 2025 atât veniturile, cât și consumul au fost grav afectate de creșterea fiscalității decise de Guvern.
Majorările de TVA și accize au avut efect direct asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Eliminarea facilităților fiscale din construcții, IT și agricultură a redus veniturile angajaților din aceste domenii sau a tăiat din start creșterile salariale viitoare.
Numai că lucrurile depind acum de deciziile de la Palatul Victoria. Lipsa unor noi majorări importante de taxe în acest an ar putea permite menținerea puterii de cumpărare a românilor.
Scăderea inflației și revenirea salariilor reale ar putea oferi un impuls economiei abia în a doua parte a anului 2026 și la începutul lui 2027.
