Magistrații ieșeni au respins cererea de extrădare formulată de Federația Rusă pe numele unui cetățean moldovean reținut la granița României. Bărbatul era acuzat de o triplă crimă comisă în 1998, dar judecătorii români au considerat că predarea acestuia l-ar expune la riscul de a fi trimis forțat pe frontul din Ucraina.
Arestarea la granita si acuzatiile de crima
Eduard Ș. A intrat în România prin vama Albița pe data de 6 mai. Se afla într-un autocar și tranzita țara noastră spre aeroportul Otopeni. Polițiștii de frontieră l-au reținut imediat, iar în România, acesta a fost arestat provizoriu. O zi mai târziu, pe 7 mai, Eduard Ș. A ajuns direct în fața judecătorilor.
Dar ce căutau rușii de fapt? Ei bine, abia în 2024, Judecătoria din orașul rus Smolensk emisese un mandat național de arestare pe numele cetățeanului moldovean. Acuzațiile aduse de Moscova sunt extrem de grave. Potrivit autorităților ruse, pe 22 iunie 1998, Eduard Ș. Și un cetățean rus ar fi cumpărat ilegal un pistol și muniție.
Apoi, cei doi ar fi mers într-o pădure împreună cu doi cetățeni vietnamezi și un cetățean bulgar. Rușii susțin că cei trei ar fi fost împușcați mortal, iar autorii și-ar fi însușit ulterior banii, bijuteriile și autoturismul acestora.
Apararea in instanta si teama de frontul ucrainean
Discuțiile din sala de judecată dintre Eduard Ș. Și magistrații ieșeni s-au purtat în bună măsură în limba rusă. Moldoveanul a explicat că știe românește, dar termenii juridici îl depășesc. S-a opus vehement extrădării și a negat orice implicare în faptele sângeroase din 1998.
V-ați gândit vreodată cum ajunge un dosar vechi de peste două decenii să fie reactivat brusc pe timp de război? Apărătorul a ridicat exact această problemă. Avocatul său a arătat că acesta a locuit deschis în Republica Moldova timp de decenii, fără să se ascundă de autorități (un detaliu care ridică mari semne de întrebare cu privire la urgența bruscă a Moscovei). Mai mult, bărbatul a declarat că nu a mai fost în Rusia de la mijlocul anilor ’90 și că nu îi cunoaște nici pe presupusul complice, nici victimele.
În fața instanței, moldoveanul a declarat că se teme că, odată ajuns în custodia Rusiei, ar putea fi constrâns să facă mărturisiri false.
Decizia magistratilor si lipsa documentelor de la Moscova
Judecătorii ieșeni au analizat dosarul și au ajuns la o concluzie clară. Au apreciat că, deși condițiile generale pentru extrădare erau îndeplinite pe hârtie, există un risc real ca Eduard Ș. Să nu beneficieze în Rusia de un proces echitabil.
Instanța a refuzat predarea.
Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză a cazului, magistrații au invocat retragerea Rusiei din sistemul european de protecție a drepturilor omului. S-au bazat pe rapoarte ONU care semnalează deteriorarea situației drepturilor fundamentale, inclusiv utilizarea pe scară largă a torturii și a relelor tratamente în penitenciare, precum și cazuri de recrutare forțată a deținuților pentru războiul din Ucraina. În consecință, magistrații au respins cererea de arestare provizorie și au dispus punerea sa în libertate.
Numai că povestea nu s-a încheiat chiar în acea zi. După ce a fost lăsat liber, Eduard Ș. A plecat din România, iar restul procedurilor s-au desfășurat în lipsa lui.
Pe 18 mai, judecătorii au constatat că Ministerul Justiției nu trimisese încă niciun document, așa că dezbaterile au fost amânate pentru ziua de 9 iunie. La acel termen, ministerul a răspuns. Rusia nu trimisese nicio informație suplimentară pentru a clarifica acuzațiile formulate împotriva acestuia.
Și așa, procedura de extrădare a rămas fără obiect. În lipsa unor documente suplimentare transmise de autoritățile ruse și a prezenței persoanei solicitate pe teritoriul țării, Curtea de Apel Iași a închis dosarul, fără a se pronunța asupra temeiniciei acuzațiilor formulate împotriva acestuia.
