România a reușit să atragă investiții străine directe în valoare de 8,1 miliarde de euro în anul 2025. Numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, ajungând la un total de 109 inițiative de business, o performanță solidă pe o piață continentală aflată în plină contracție.
Locuri de muncă noi și poziția în Europa
Dar lucrurile stau complet diferit la nivel european. Acolo, numărul proiectelor a scăzut cu 7%.
România s-a clasat pe locul 11 pe continent la numărul de proiecte și pe locul 12 la locurile de muncă generate. Concret, cele 109 proiecte au adus 5.710 locuri de muncă noi, ceea ce este un avans de 39%.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cine aduce banii în economia românească
V-ați gândit vreodată de unde vin exact acești bani? Ei bine, dinamica pozitivă a fost susținută masiv de investitorii deja prezenți pe piața locală. Aceștia au ales să își extindă operațiunile după ce au testat direct condițiile locale privind forța de muncă, mediul operațional și costurile.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, se arată că investițiile de extindere au ajuns să reprezinte 55% din totalul proiectelor (dublându-se practic față de anul anterior). Până la urmă, capitalul merge acolo unde riscurile sunt deja cunoscute.
Banii se duc predominant către sectoarele industriale dominante, cum ar fi Echipamente & Utilaje, dar și spre zona digitală de Software și servicii IT. Și domeniul de transport și logistică atrage fonduri masive, confirmând rolul țării noastre în lanțurile de aprovizionare europene.
Prudență, amânări și provocarea tehnologică
Numai că optimismul are limitele lui. Sentimentul investitorilor pentru perioada următoare rămâne favorabil, dar mult mai rezervat. 52% dintre respondenți estimează o îmbunătățire a atractivității României, însă doar 5% anticipează o creștere semnificativă.
Iar 41% dintre companii planifică investiții sau extinderi, o cifră în scădere față de anii anteriori. Mai mult, 34% dintre investitori au amânat, redus sau chiar anulat planuri în ultimul an. Țara continuă să fie percepută pozitiv datorită disponibilității forței de muncă, competitivității fiscale, costurilor operaționale reduse și poziției geografice strategice.
Investitorii sunt însă mult mai atenți la stabilitatea macroeconomică și politică, infrastructură, complexitatea reglementărilor, accesul la finanțare și costul energiei.
La capitolul tehnologie, 53% cred că Inteligența Artificială a contribuit la atractivitatea țării, în timp ce 39% consideră piața locală mai puțin competitivă la nivel global. Pentru a deveni un pol relevant, piața locală trebuie să accelereze dezvoltarea infrastructurii tehnologice, a competențelor avansate, a cadrului de reglementare și a accesului la capital pentru companiile inovatoare.
Avertismentul specialiștilor din piață
Bogdan Ion, Country Managing Partner în cadrul EY România, a explicat exact schimbarea de paradigmă pe care o traversează economia locală.
„Rezultatele din 2025 arată că România poate să aibă performanță într-un context european dificil și că investitorii existenți au încredere să își extindă operațiunile. În același timp, mesajul din 2026 este unul mai nuanțat: capitalul devine mai selectiv, iar deciziile de investiții depind tot mai mult de predictibilitate, coerența politicilor publice și capacitatea de execuție. România are în continuare atuuri solide, talent, costuri competitive și poziționare strategică, însă următoarea etapă nu mai ține de potențial, ci de măsura în care livrăm conform așteptărilor. Investitorii nu caută piețe perfecte, ci piețe credibile, în care direcția este clară și implementarea este consecventă”, a declarat reprezentantul companiei.
Cum se măsoară concret fluxurile de capital
Cert e că menținerea competitivității va depinde strict de infrastructura livrată și de politici predictibile. Raportul se bazează pe datele EY European Investment Monitor, care monitorizează proiectele transfrontaliere, și pe statisticile oficiale privind intrările de investiții publicate de Banca Națională a României (BNR).
Datele BNR măsoară fluxurile financiare efective, incluzând contribuția la capitalurile proprii, profiturile reinvestite și instrumentele de datorie între investitorii străini și întreprinderile din România. Cercetarea de percepție a fost realizată pe un eșantion de 100 de cadre executive de nivel senior, dintre care 60% lucrează în companii cu sediul central în Europa.
EY furnizează servicii prin intermediul a peste 1.000 de angajați în România și Republica Moldova, având birouri deschise în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. La nivel global, compania a raportat venituri de aproximativ 53,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025.
