Iranul ataca baze americane din Kuweit si Bahrain. SUA impun blocada navala totala

Atacuri reciproce si blocada navala in Golf

Statele Unite au reluat oficial blocada navală marți, începând cu ora 20:00 GMT (22:00 ora României). Armata americană a lovit puternic orașul-port Bandar Abbas, insula Qeshm și orașul Ahvaz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că a finalizat „o nouă serie de atacuri” care au vizat „zeci de ținte militare iraniene”.

Loviturile s-au concentrat „asupra instalațiilor iraniene de rachete și drone, capacităților navale și sistemelor de apărare a coastelor”, au transmis oficialii americani. Aceasta este deja a patra noapte consecutivă de bombardamente americane în regiune.

Dar iranienii nu au stat pe loc. Au ripostat lovind centrul logistic Mina Abdullah din Kuweit, folosit de armata americană, atac soldat cu patru militari răniți. În Bahrain, Gărzile Revoluționare au vizat direct instalațiile Flotei a Cincea a SUA, declanșând sirenele de raid aerian. Mai mult, armata iordaniană a raportat doborârea a trei rachete iraniene care vizau baza aeriană Al-Azraq și o facilitate pentru avioane F-18.

Amenintarea pentru rutele globale de petrol

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat ferm că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne închisă până când Statele Unite își vor înceta actele de agresiune”. Nu s-au oprit aici. Au amenințat cu închiderea „altor rute de export de petrol și gaze care servesc intereselor Statelor Unite și ale aliaților săi”.

Cum ne afectează pe noi un conflict la mii de kilometri distanță? Până la urmă, când petrolierele nu mai trec prin Golf, piețele internaționale intră în panică. Iar o criză a barilului de țiței se traduce automat, în doar câteva zile, prin prețuri mai mari la pompele de benzină din România.

Organizația Maritimă Internațională raportează deja atacuri asupra mai multor petroliere, soldate cu cel puțin doi morți și mai mulți răniți începând de luni seară. ONU a tras un semnal de alarmă privind „gravele consecințe socio-economice și umanitare” ale blocajului pe aceste „căi navigabile critice de care depind milioane de oameni” pentru alimente și medicamente.

Reactia lui Donald Trump si prabusirea negocierilor

Să fim serioși, niciun acord nu rezistă sub ploaia de rachete. Așa cum explică o analiză publicată recent de Libertatea, reluarea blocadei navale subminează complet eforturile diplomatice care duseseră la semnarea memorandumului de înțelegere din 17 iunie. Kazem Gharibabadi, viceministrul iranian de Externe, a acuzat direct Washingtonul de „desființarea” acestui document.

Președintele Donald Trump a reluat amenințările privind distrugerea podurilor și a infrastructurii electrice din Iran. Într-o intervenție la postul Fox News, liderul de la Casa Albă a transmis un mesaj clar regimului de la Teheran. „Săptămâna viitoare, lucrurile vor deveni foarte rele pentru ei” dacă nu „se așează la masa negocierilor”.

Și totuși, liderul american a renunțat la planul inițial de a percepe taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, preferând să negocieze „acorduri comerciale și de investiții” cu monarhiile din Golf. Presiunea economică asupra Iranului este uriașă. Mohammad Bagher Ghalibaf, negociatorul șef iranian, a recunoscut că în timpul blocadei precedente din aprilie, țara sa nu a putut exporta „niciun baril de petrol”.

Institutul pentru Studiul Războiului (instituție care monitorizează zilnic evoluția conflictelor armate) notează că operațiunea de atunci „a jucat un rol decisiv în încheierea memorandumului de înțelegere”. Donald Trump a trimis deja o notificare oficială Congresului american, confirmând reluarea conflictului militar declanșat inițial pe 28 februarie.