Cărțile sunt pe masă. Teheranul a venit cu o ofertă-șoc, menită să deblocheze negocierile nucleare cu Washingtonul. Există însă o condiție. Una de neclintit, care l-ar putea pune în mare dificultate pe președintele american Donald Trump. Miza e uriașă.
Ali Larijani, un consilier apropiat al Liderului Suprem iranian, a aterizat de urgență. Destinația: Oman. Informațiile, publicate marți de Al Jazeera, arată că vizita vine la scurt timp după o rundă de discuții discrete între Iran și SUA. Discuții mediate chiar de sultanatul din Golf. Scopul oficial? Evitarea unui conflict militar deschis într-o regiune care stă pe un butoi de pulbere, mai ales cu prezența militară americană în creștere.
Condiția de 440 kg: „Totul sau nimic”
Luni, o declarație a încins spiritele. Venea de la șeful programului atomic iranian, Mohammad Eslami. Acesta a semnalat ceva nou. O flexibilitate reală, pentru prima oară, vizavi de o cerință centrală a americanilor. Teheranul se declară dispus să dilueze uraniul îmbogățit la 60% – un prag periculos de aproape de cei 90% necesari pentru o armă nucleară. Pare o concesie majoră.
Dar există un preț. Unul uriaș.
Eslami a fost clar: pasul depinde de „dacă toate sancțiunile vor fi ridicate în schimb”. O ofertă de tipul „totul sau nimic”, fără loc de negociere. Să ne amintim, Washingtonul a cerut Iranului să renunțe complet la stocul său de uraniu înalt îmbogățit, pe care agenția nucleară a ONU îl estima anul trecut la peste 440 de kilograme. Mingea e acum în terenul americanilor. Merită ridicarea sancțiunilor eliminarea acestei amenințări imediate?
Răspunsul de la Washington și rolul discret al Omanului
Aici apare problema. Președintele Donald Trump a cerut, de nenumărate ori, interzicerea totală a îmbogățirii uraniului de către Iran. Condiție inacceptabilă pentru Teheran. Regimul de acolo susține că are dreptul la un program nuclear pașnic. Disputa asta a blocat cele cinci runde de negocieri de anul trecut. Și totuși, diplomația pare să fi găsit o portiță. Prin Oman.
Vizita lui Larijani la Muscat nu e o simplă formalitate. Nicidecum. El are programate întâlniri cu ministrul de Externe omanez, Badr al-Busaidi, care este principalul intermediar al discuțiilor, dar și cu însuși Sultanul Haitham bin Tariq Al Said. Agenda oficială? „Discuții despre ultimele evoluții regionale și internaționale”. Sursele de la Teheran șoptesc însă altceva: Larijani este purtătorul unor mesaje directe legate de negocierile cu SUA.
Netanyahu intră în scenă. Întâlnire de gradul zero cu Trump
Și în timp ce diplomații fac naveta între Teheran și Muscat, un alt actor-cheie își pregătește mutarea. Premierul israelian Benjamin Netanyahu pleacă marți în Statele Unite. Se va întâlni cu Donald Trump. Este a șaptea lor întâlnire de când președintele american s-a întors la Casa Albă. Subiectul? Evident, negocierile cu Iranul.
Analiștii se așteaptă ca Netanyahu să încerce să-l convingă pe Trump să nu cedeze. Ba mai mult, să pună presiune pe Teheran cu un alt subiect extrem de sensibil: programul de rachete balistice. Pentru regimul islamic, acest program este o linie roșie. Washingtonul a tot încercat să aducă arsenalul balistic în discuție, dar s-a lovit de un zid. Un refuz categoric. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus-o clar recent: programul de rachete este „non-negociabil”.
Un dialog purtat sub amenințarea rachetelor
Toate aceste discuții nu au loc într-un vid. Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în iunie. Atunci, Washingtonul s-a alăturat loviturilor israeliene care au vizat instalațiile nucleare iraniene de la Natanz, Fordow și Isfahan. De la acele atacuri, Teheranul a oprit oficial activitatea de îmbogățire, insistând că programul său are doar scopuri pașnice. Acum, s-a confirmat o a doua rundă de discuții. Data exactă nu se știe încă. O pace fragilă, negociată la foc continuu.
