Iranul refuză să predea uraniul îmbogățit. Decizia ayatollahului blochează negocierile cu SUA

Condițiile puse de Donald Trump și Benjamin Netanyahu

Donald Trump a dat asigurări Israelului că stocul de uraniu puternic îmbogățit va fi scos din Iran. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost și mai categoric în cerințele sale. El cere eliminarea materialului nuclear, stoparea sprijinului pentru grupările Hamas și Hezbollah și distrugerea rachetelor balistice iraniene. Doar așa va considera războiul încheiat.

Dar lucrurile stau puțin diferit la Teheran. Două surse iraniene de rang înalt au explicat clar poziția regimului pentru agențiile de presă. „Directiva Liderului Suprem și consensul din interiorul establishment-ului este că stocul de uraniu îmbogățit nu trebuie să părăsească țara”, a declarat una dintre surse sub protecția anonimatului. Oficialii iranieni se tem că cedarea materialului i-ar lăsa mult mai vulnerabili în fața unor viitoare atacuri din partea SUA și Israelului.

Un armistițiu fragil în umbra rachetelor

Războiul a început pe 28 februarie cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului. Teheranul a răspuns dur, atacând statele din Golf unde se află baze militare americane, în timp ce luptele au explodat în Liban între Israel și Hezbollah. Acum avem pe masă un armistițiu fragil, mediat de Pakistan.

O analiză publicată recent de Hotnews arată că blocada americană asupra porturilor iraniene și controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz complică enorm negocierile. Și aici efectele ne lovesc direct. Când tensiunile militare blochează Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, prețul barilului explodează pe burse. Până la urmă, românii simt asta imediat la pompa de benzină, unde tarifele sar în aer la doar câteva zile după o criză în Orientul Mijlociu.

V-ați gândit vreodată cât de repede se traduce o decizie politică luată la Teheran într-un plin mai scump în București sau Cluj?

Situația din teren rămâne extrem de tensionată.

Teama de noi atacuri aeriene

Iranienii suspectează că pauza actuală în ostilități este doar o capcană tactică a Washingtonului. Mohammad Baqer Qalibaf, principalul negociator de pace al Iranului, a avertizat miercuri că „mișcările evidente și ascunse ale inamicului” demonstrează clar că americanii pregătesc noi atacuri.

Iar Donald Trump nu a exclus deloc acest scenariu. Președintele american a transmis că trupele sale sunt gata să lovească din nou dacă Iranul refuză acordul de pace. El a precizat totuși că Washingtonul ar putea aștepta câteva zile pentru „a obține răspunsurile corecte”.

Teheranul cere garanții ferme (mai ales după amenințările repetate ale lui Trump) că SUA și Israelul nu vor relua bombardamentele. Înainte de izbucnirea conflictului, Iranul era dispus să exporte jumătate din uraniul său îmbogățit până la 60%. Acum, regimul propune o altă abordare. „Există soluții precum diluarea stocului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”, a explicat sursa iraniană implicată în discuții.

Cât uraniu deține regimul de la Teheran

Nimeni nu știe exact cât material nuclear a supraviețuit bombardamentelor din vară. Înainte de valul de lovituri aeriene americano-israeliene, Agenția Internațională pentru Energie Atomică estima că Iranul deținea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60%.

Rafael Grossi, directorul general al agenției, a explicat în luna martie că rezerva rămasă se află „în principal” într-un complex de tuneluri de la instalația nucleară Isfahan. Experții internaționali estimează că puțin peste 200 kg de uraniu se află stocate în acel buncăr subteran, în timp ce o altă parte din material este ținută în complexul nuclear de la Natanz, unde funcționează două instalații de îmbogățire.