Economia japoneză se confruntă cu un deficit sever de minerale critice. Beijingul a tăiat brusc exporturile de pământuri rare, forțând guvernul condus de prim-ministra Sanae Takaichi să caute de urgență furnizori alternativi pentru a ține în viață producția industrială.
De la mașini electrice la armament
China domină piața mondială a acestor resurse esențiale. Tensiunile au explodat în noiembrie, când Takaichi a făcut comentarii controversate despre apărarea Taiwanului, moment în care Beijingul a reacționat blocând pur și simplu livrările.
Iar situația lovește direct inima industriei nipone. Deși bursa din Tokyo a atins noi maxime istorice, iar mediul de afaceri părea optimist, companiile japoneze trag un semnal de alarmă sever. Economia a mai trecut printr-un șoc comercial similar în 2010. Numai că acum, efectele pe lanțurile de producție se anunță mult mai grave.
Takeshi Higashifukasawa, economist principal la Mizuho Research Institute, explică exact de ce dependența a crescut. „Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, pământurile rare sunt utilizate într-o gamă foarte largă de produse și de-a lungul întregilor lanțuri de aprovizionare”, a declarat expertul. El a adăugat că vehiculele electrice au devenit un factor important pentru aprovizionare din 2010 până în prezent.
„Companiile nu își permit să fie optimiste”, a subliniat acesta.
Zero exporturi în ultimele luni
Datele vamale chineze arată o blocadă aproape totală la graniță. Între noiembrie și mai, China nu a trimis absolut deloc oxid de terbiu sau oxid de disprosiu către porturile japoneze. Din decembrie, livrările de oxid de ytriu au fost infime, lăsând producătorii fără materialele vitale pentru magneții de mare putere.
V-ați gândit vreodată cum ajung aceste decizii geopolitice să ne afecteze direct? O criză a componentelor în Japonia înseamnă, inevitabil, întârzieri de livrare și prețuri mai mari pentru electronicele sau mașinile hibride care ajung în showroom-urile din România.
Așa cum arată datele publicate recent de Hotnews, notificările corporative privind lipsa materialelor au explodat. Dacă în ultimul deceniu bursa din Tokyo înregistra sub 40 de mențiuni lunare despre pământurile rare, din luna mai numărul s-a dublat. Peste două treimi din cele aproape 200 de raportări din mai și iunie confirmă impactul direct al restricțiilor asupra fabricilor.
Producătorul de electronice Citizen Watch a emis un avertisment clar pe 23 iunie. „Dacă restricțiile privind exporturile de pământuri rare sau măsuri similare vor continua o perioadă îndelungată, acestea ar putea afecta activitățile de producție și performanța financiară a grupului”, a transmis compania, deși a precizat că producția de motoare nu a fost încă oprită.
Și producătorul de echipamente medicale Omron a inclus restricțiile chineze (alături de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu) pe lista riscurilor geopolitice majore evaluate pe 22 iunie, chiar dacă impactul financiar nu se resimte încă puternic.
Cursa contra cronometru a guvernului japonez
Satoru Yoshida, analist specializat în materii prime la Rakuten Securities, arată că diferențele de impact țin strict de stocurile pe care firmele au apucat să le facă. „Aprovizionarea este limitată, însă tot mai mulți încep să le folosească, iar asta nu face decât să le transforme în resurse și mai rare”, afirmă Yoshida. Cifrele din 2025 arată un monopol clar: Beijingul controla 70% din producția mondială și 60% din rezervele globale.
Ministerul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei a anunțat că folosește subvenții pentru a găsi rute alternative. În octombrie, Takaichi a semnat un acord cu președintele american Donald Trump pentru coordonarea stocurilor comune. Se discută chiar despre exploatarea zăcămintelor din adâncurile oceanului, dar comercializarea e la ani distanță. Pe termen scurt, Japonia se bazează pe un plan G7 stabilit în iunie și pe câteva proiecte de reciclare.
Până la urmă, timpul nu are răbdare cu industria niponă. Yuriy Humber, directorul general al firmei de consultanță Yuri Group, avertizează că inițiativele guvernamentale nu au termene clare de implementare.
„Presupun că un an de restricții la export va crea probleme majore, iar noi suntem deja la patru-cinci luni de la începutul lor”, afirmă Humber.
„clar guvernul vrea să țină situația sub control, pentru a evita panica și pentru a nu-i oferi Chinei o victorie timpurie.”
