Departamentul de Justiție al SUA a ajuns la o concluzie care aruncă în aer o lege-cheie privind transparența: Donald Trump nu este obligat să predea guvernului toate arhivele prezidențiale la finalul mandatului. Într-un aviz publicat miercuri, Biroul de Consiliere Juridică (OLC) al departamentului a stabilit că Legea Arhivelor Prezidențiale din 1978 este, de fapt, neconstituțională.
O lege din epoca Watergate, declarată neconstituțională
Practic, legea adoptată după scandalul Watergate, care impune președinților să predea Arhivelor Naționale documentele oficiale, a fost invalidată. Avizul OLC susține că actul normativ „depășește puterile enumerate și implicite ale Congresului și extinde puterea Ramurii Legislative în detrimentul independenței și autonomiei constituționale” ale președintelui. asa ca, memo-ul adaugă că președintele „nu trebuie să se mai conformeze” legii.
Poziția a fost întărită și de un oficial de la Casa Albă, care a declarat pentru Axios: „Congresul nu are puterea de a obliga o întreagă ramură a guvernului să creeze și să salveze fiecare bucată de hârtie posibilă”.
O decizie cu implicații majore.
Casa Albă promite păstrarea riguroasă a arhivelor
Dar ce se va întâmpla, pe bune, cu documentele? Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, a dat asigurări că administrația nu are de gând să șteargă arhivele. „Președintele Trump este angajat în conservarea documentelor din administrația sa istorică și va menține un program riguros de păstrare a arhivelor”, a declarat Jackson.
Ea a adăugat că la Casa Albă nu se șterg e-mailuri sau alte înregistrări electronice. Ba chiar, personalul „trebuie să urmeze cursuri de instruire privind arhivarea, astfel încât să conserve în mod corespunzător toate materialele legate de: îndeplinirea sarcinilor lor pentru valoare istorică, registrul administrativ al deciziilor și acțiunilor politice și necesitățile de litigiu”.
Ecoul scandalului Mar-a-Lago
Toată această dispută amintește, inevitabil, de cazul documentelor de la Mar-a-Lago. Trump a fost pus sub acuzare în 2023 pentru că ar fi păstrat sute de documente, inclusiv materiale clasificate, la reședința sa din Florida după încheierea primului mandat. Au apărut atunci imagini cu cutii pline de dosare depozitate într-o baie a proprietății.
Numai că acel caz a fost respins de un judecător federal în 2024. Motivul? Magistratul a considerat că numirea procurorului special Jack Smith a fost neconstituțională. Ulterior, după ce Trump a fost reales, Smith a renunțat la apel. În februarie, un tribunal a renunțat și la un caz conex împotriva a doi angajați ai lui Trump, care erau acuzați de obstrucționarea justiției pentru că ar fi încercat să mute documentele căutate de FBI.
Acuzații respinse și schimbări la vârf
Și totuși, controversele nu s-au oprit aici. Anul acesta, parlamentarii democrați au susținut că publicarea ulterioară a unor documente de către DOJ arată că Trump ar fi putut „fura” dosare legate de activitățile sale de afaceri după primul mandat.
Casa Albă a respins vehement acuzațiile. „Președintele Trump nu a făcut nimic greșit, motiv pentru care a învins cu ușurință campania juridică fără precedent a DOJ-ului lui Biden împotriva sa și apoi a câștigat aproape 80 de milioane de voturi într-o victorie electorală zdrobitoare”, a transmis administrația săptămâna trecută.
Avizul privind păstrarea arhivelor vine într-un moment de instabilitate la Departamentul de Justiție (un detaliu deloc de neglijat). Chiar joi, președintele a anunțat că o înlocuiește pe Procurorul General Pam Bondi.
