Liste cu 148.000 de votanți fantomă. Șeful AEP – concedieri și 300 mil. € cost

Adrian Țuțuianu, proaspăt numit la șefia AEP la propunerea PSD, nu a pierdut timpul. A vorbit fără ocolișuri în prima sa conferință de presă. A pus degetul pe rană: 10 domenii cu „deficiențe” grave, conform informațiilor prezentate miercuri și citate de HotNews. Schimbările trebuie să fie rapide. De ce atâta grabă? Reorganizarea trebuie încheiată până în mai, iar noile legi trebuie să ajungă în Parlament între aprilie și iunie. Termene clare.

„Fantome” pe liste: Cifrele care dau fiori

Problema centrală? Registrul Electoral. Datele sunt pur și simplu uluitoare. Țuțuianu a început cu o cifră deja mare: „Avem în Registrul Electoral, între 80 şi 89 de ani, circa 734.195 de persoane”. Dar adevăratul șoc abia urma să vină, odată cu detaliile despre categoriile de vârstă și mai înaintate.

Cifrele concrete. Pe liste figurează 133.995 de persoane între 90 și 99 de ani. Și asta nu e tot. „Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate”, a recunoscut șeful AEP. Bănuiala sa e simplă: oamenii au murit, dar nimeni nu a actualizat actele. Pentru a face curățenie, AEP va trebui să lucreze umăr la umăr cu primăriile și cu structurile Ministerului de Interne.

Și cum rămâne cu cazul votantului de 126 de ani? Oficialii AEP au o explicație. A fost o simplă eroare, susțin ei. Fiul ar fi încurcat buletinele.

Restructurare și concedieri. „Sunt de acord cu Bolojan”

Țuțuianu a fost clar: AEP se va restructura. Punct. Asta se va întâmpla indiferent dacă trece sau nu legea privind reducerile din administrație. Surprinzător sau nu, șeful AEP s-a arătat un fan al viziunii lui Ilie Bolojan despre eficientizarea statului, afirmând fără ezitare: „Da, sunt de acord cu multe lucruri pe care le-a spus domnul Bolojan vizavi de acest subiect”.

Ce înseamnă asta, concret? Cheltuielile de personal vor scădea cu 10%. Asta înseamnă o economie de vreo patru milioane de lei. Direcțiile teritoriale, considerate ineficiente, vor dispărea. „Nu e normal să avem direcţii teritoriale. Cred că putem să ne organizăm în teritoriu la nivel de birou sau de serviciu”, a explicat Țuțuianu. Câți oameni vor pleca acasă? Întrebat de HotNews, șeful AEP a ocolit un răspuns direct, spunând doar că situația e încă în analiză.

Nota de plată: Peste 300 de milioane de euro pentru prezidențiale

Dincolo de listele umflate, Țuțuianu a vorbit și despre bani. Mulți bani. Costurile alegerilor sunt uriașe. Doar prezidențialele din 2024 și 2025? Peste 300 de milioane de euro la un loc (147 de milioane în 2024, 160,9 milioane în 2025). Localele și europarlamentarele au înghițit aproape 250 de milioane de euro, în timp ce parlamentarele au sărit de 120 de milioane de euro.

Un detaliu iese în evidență: diferența de cost per votant. A vota în străinătate costă mult mai mult. De fapt, dublu. „În principiu avem costuri duble pentru votul din străinătate, raportat la numărul de alegători prezenţi la urne”, a subliniat șeful AEP. Un exemplu concret de la europarlamentare arată clar diferența: 26 de euro a costat un votant în țară, față de 45 de euro în diaspora.

Tone de hârtie și un nou Cod Electoral în plan

Costurile nu sunt doar în euro. Ci și în copaci. Impactul asupra mediului este serios. Gândiți-vă: doar pentru locale și europarlamentare s-au folosit 1.502.544 de kilograme de hârtie. Costul? Două milioane de euro, doar pentru hârtia de vot. Pentru a pune capăt haosului legislativ, Țuțuianu vrea un Cod Electoral, o lege unică ce ar aduna la un loc toate regulile care acum sunt împrăștiate prin zeci de legi și ordonanțe. Concluzia lui e fermă: „Este nevoie de o lege organică, cadru, care să stabilească mai clar atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente”.