Sari la conținut

Luca Niculescu cere marți votul de învestitură, cu susținerea PNL contestată în partid

Cabinetul premierului desemnat Luca Niculescu solicită votul de învestitură marți, 20 octombrie 2026, în ședința comună a Parlamentului programată la ora 14:00. Sprijinul anunțat depășește pragul necesar de 233 de voturi, însă opoziția unor parlamentari liberali față de participarea PSD pune sub semnul întrebării respectarea deciziei conducerii PNL. Învestirea ar încheia interimatul Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Lectură: 8 min
Tribuna din sediul Parliament Bucharest
Tribuna din sediul Parliament Bucharest - Imagine ilustrativă - News24

Știri pe surse relatează că luni, 19 octombrie, miniștrii propuși au primit avize favorabile, deși aceeași sursă indică audieri rămase pentru marți, între orele 09:00 și 12:00. În comisii sunt așteptați Radu Marinescu, propus la Justiție, Mihai Ghigiu la Proiecte Europene, Dan Neculăescu la Externe, Florin Manole la Muncă și Alexandru Rogobete la Sănătate.

Voturile anunțate depășesc pragul, dar depind de prezență și de opțiunea parlamentarilor

PSD, PNL și UDMR însumează 239 de parlamentari. Acest sprijin ar permite instalarea Executivului dacă membrii celor trei formațiuni votează favorabil. Distribuția mandatelor este următoarea:

  • PSD numără 127 de parlamentari: 92 de deputați și 35 de senatori.
  • Din cei 81 de parlamentari ai PNL, 55 sunt deputați și 26 senatori.
  • UDMR are 31 de parlamentari, dintre care 21 de deputați și 10 senatori.
  • Grupul minorităților naționale, care a anunțat că va vota Guvernul, numără 17 parlamentari.
  • În Camera Deputaților, grupul Uniți pentru România are 16 membri.
  • Dintre parlamentarii neafiliați, 14 sunt deputați și 8 sunt senatori.
  • În Senat, grupul PACE numără 7 membri.

Potrivit Știri pe surse, susținerea anunțată ar duce la aproape 300 de voturi pentru Cabinet. Numărul mandatelor grupurilor care au anunțat sprijinul nu reprezintă rezultatul votului.

O estimare publicată joi, 15 octombrie, de HotNews.ro indica 279 de voturi pentru PSD, PNL, UDMR, minorități și Uniți pentru România. Liderul minorităților naționale, Varujan Pambuccian, anunțase susținerea, iar deputatul Victor Ponta, membru al grupului Uniți pentru România, condiționase acordarea voturilor de necesitatea lor pentru învestire. PACE își exprimase un sprijin condiționat, în timp ce SOS România anunțase că se opune.

Conducerea PNL a aprobat susținerea, iar filiala Iași a respins-o

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal (PNL) a hotărât în unanimitate, sâmbătă, 17 octombrie, să susțină instalarea Cabinetului. Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a anunțat însă că liberalii vor trece în opoziție și că nu au negociat funcții nici în Executiv, nici în structurile administrative inferioare, relatează Oficiul de Știri.

El a prezentat votul drept o soluție temporară pentru depășirea blocajului și a respins interpretarea unei reconcilieri cu PSD. În discuțiile interne, Bolojan le-ar fi spus colegilor că un calcul exclusiv politic nu ar justifica susținerea Cabinetului.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a cerut ca PNL să se delimiteze politic de PSD și să intre în opoziție după învestire. Mircea Fechet a avertizat asupra unui posibil cost de imagine, dar a pus pe primul plan stabilitatea instituțională. Dan Motreanu a susținut că partidele implicate în demiterea Guvernului Bolojan ar trebui să preia conducerea țării.

În aceeași zi, Biroul Politic Județean al PNL Iași a decis, tot în unanimitate, să nu sprijine învestirea. Există și parlamentari liberali care au anunțat că refuză să voteze un Cabinet cu miniștri PSD.

„PNL Iași consideră că soluția legitimă pentru depășirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorități reformiste credibile sau, în absența acesteia, întoarcerea la votul cetățenilor prin alegeri anticipate”, a transmis PNL Iași în declarația publică prin care și-a explicat poziția.

Bolojan leagă acordul de rectificări bugetare și de bugetul pentru 2027

Duminică seară, 18 octombrie, Bolojan a anunțat semnarea unui acord cu Luca Niculescu. Condițiile asumate privesc perioada până la adoptarea bugetului pentru 2027.

Despre limita deficitului bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, liderul liberal a cerut: „un deficit bugetar anul viitor în scădere […] la maximum 5,3%, ceea ce este ținta pe care România și-a asumat-o în anii trecuți”.

În privința întinderii sprijinului parlamentar, el a explicat: „Nu este un acord politic, nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci pur și simplu este un acord necesar pentru ca ordonanțele care trebuie date, de exemplu, pentru rectificările bugetare, în așa fel încât serviciile de bază să poată funcționa în perioada următoare, să poată fi aprobate în Parlament, pentru ca ordonanțele care vin în pregătirea bugetului pe 2027 să poată fi date și să fie aprobate în Parlament”.

În ședința PNL, Bolojan a susținut că unele instituții au primit la începutul anului bani insuficienți pentru funcționarea până în decembrie. El a invocat, pentru Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca, o alocare inițială pe 2026 sub cinci milioane de lei, comparativ cu peste zece milioane de lei în 2025.

Pentru Târgu Mureș, liderul liberal a indicat o finanțare inițială sub patru milioane de lei, față de aproximativ opt milioane de lei în anul precedent. Potrivit afirmațiilor sale, unele unități primiseră aproximativ 30% din necesarul anual.

Tot Bolojan a pus consumarea mai rapidă a bugetelor ambulanțelor și pompierilor pe seama scumpirii carburanților. El a indicat creșteri medii de aproximativ 20-30% față de sfârșitul lunii februarie. Aceste valori sunt cele invocate de premierul interimar în argumentația pentru învestire.

Luni, 19 octombrie, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat propriul acord politic cu premierul desemnat. Sprijinul formațiunii este condiționat de respectarea drepturilor minorităților și de susținerea învățământului în limba maghiară. În Parlament, UDMR va susține activitatea Executivului în domeniile și condițiile convenite.

PSD justifică intrarea la guvernare, iar AUR și USR anunță voturi împotrivă

Conducerea PSD a aprobat participarea la Cabinet după o ședință de peste două ore. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, care anunțase lista propunerilor social-democrate miercuri, 14 octombrie, a explicat decizia prin nevoia unui Executiv funcțional.

În evaluarea sa, prelungirea interimatului ar aduce un impact bugetar suplimentar de cel puțin 60 de miliarde de lei, aproximativ 3% din produsul intern brut. Suma reprezintă estimarea politică prezentată de Grindeanu, nu un cost stabilit al continuării interimatului.

Liderul senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Petrișor Peiu, a anunțat luni că parlamentarii partidului nu vor vota Cabinetul. El a acuzat o impunere nedemocratică a voinței președintelui Nicușor Dan și un sprijin mascat din partea PNL și UDMR.

Comitetul Politic al USR a decis în unanimitate să voteze împotrivă. „Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră”, a declarat liderul formațiunii, Dominic Fritz, explicând opoziția față de Cabinet.

Lista propusă combină miniștri PSD și independenți

Luca Niculescu este desemnat ca premier independent. Lista nominală de mai jos cuprinde însă 16 miniștri și doi miniștri delegați, 18 în total, număr indicat și de Oficiul de Știri.

Propunerile nominale din lista Cabinetului sunt:

  • Marian Neacșu, PSD, pentru Ministerul Afacerilor Interne.
  • Ștefan-Ovidiu Popa, PSD, pentru Transporturi și Infrastructură.
  • Alexandru Nazare, independent, pentru Finanțe.
  • Sebastian-Dănuț Neculăescu, independent, pentru Afaceri Externe.
  • Radu Marinescu, PSD, pentru Justiție.
  • Ștefan-Radu Oprea, PSD, pentru Apărare Națională.
  • Daniel-Cătălin Zamfir, PSD, pentru Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism.
  • Dumitru Chisăliță, independent, pentru Energie.
  • Florin-Ionuț Barbu, PSD, pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
  • Natalia-Elena Intotero, PSD, pentru Mediu, Ape și Păduri.
  • Marcel-Alexandru Stoica, PSD, pentru Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație.
  • Alexandru-Mihai Ghigiu, PSD, pentru Investiții și Proiecte Europene.
  • Petre Florin Manole, PSD, pentru Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială.
  • Alexandru-Florin Rogobete, PSD, pentru Sănătate.
  • Valentin-Sorin Costreie, independent, pentru Educație și Cercetare.
  • Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan, independent, pentru Cultură.
  • Sorin-Gabriel Ionescu, PSD, ca ministru delegat pentru învățământ preuniversitar.
  • Costinel-Bogdan Dumitru, independent, ca ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială.

Niculescu este a patra propunere după demiterea Guvernului Bolojan

Decretul desemnării a apărut în Monitorul Oficial pe 6 octombrie. De atunci a început termenul de 10 zile pentru prezentarea listei de miniștri și a programului de guvernare. Documentele au fost depuse la Parlament.

Blocajul a început după moțiunea de cenzură din luna mai, care a demis Guvernul Bolojan. Europarlamentarul Eugen Tomac, prima propunere prezidențială, a renunțat la mandat înainte de vot deoarece nu obținuse o majoritate. Ulterior, Parlamentul a respins cabinetele Veștea și Mureșan.

Cele două respingeri au îndeplinit o condiție pentru dizolvarea Parlamentului, însă un nou vot negativ nu declanșează automat alegeri anticipate. Decizia dizolvării aparține președintelui.

Vineri seară, 16 octombrie, Nicușor Dan a apreciat că învestirea are șanse mari și a spus că așteaptă reforme de la viitorul Executiv. „O să încerc să colaborez instituțional cu guvernul ăsta și sper să nu fiu în situația să-i critic”, a declarat președintele României despre relația instituțională cu un eventual Guvern Niculescu.

Distribuie

Cristian Matei semnează pe news24.ro articole la rubricile Externe, Știință și Politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră