PSD a decis să participe la cabinetul Niculescu. Sprijinul PNL pentru învestire rămâne condiționat

Niculescu a anunțat că joi, 15 octombrie 2026, va depune la Parlament lista oficială a cabinetului și programul de guvernare, potrivit Newsweek România. Depunerea celor două documente deschide procedura parlamentară de învestire.

„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ședința conducerii partidului de miercuri seară, conform News.ro.

Susținerea anunțată depășește pragul învestirii, dar depinde de votul din plen

PSD, PNL și UDMR însumează 239 de parlamentari, față de cele 233 de voturi necesare învestirii, potrivit TVR Info. Mandatele celor trei formațiuni nu reprezintă însă voturi deja obținute de cabinet.

Repartizarea parlamentară prezentată cuprinde 92 de deputați și 35 de senatori PSD, 55 de deputați și 26 de senatori PNL, respectiv 21 de deputați și 10 senatori UDMR. Dacă sprijinul anunțat se confirmă la vot, cabinetul ar putea fi învestit fără voturile deputaților din Grupul minorităților naționale.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că partidul ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu Niculescu. Documentul ar stabili condițiile transparente ale susținerii pentru următoarele șase luni, fără să fie un acord de coaliție și fără participarea liberalilor la Guvern.

Bolojan a precizat că, în acest interval, PNL nu va iniția și nu va vota o moțiune de cenzură împotriva cabinetului, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord.

„Vedem situația din țară. Nu putem continua cu această instabilitate”, a declarat miercuri senatorul PNL Vasile Blaga, referindu-se la susținerea cabinetului.

Blaga a condiționat votul liberalilor de continuarea exactă a parcursului și a angajamentelor Guvernului condus de Ilie Bolojan. Senatorul a precizat că acordul va fi semnat cu premierul desemnat.

Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare liberale au decis să susțină instalarea cabinetului pentru încheierea crizei politice. Hotărârea finală revine Biroului Politic Național al partidului.

Bogdan a formulat și o condiție privind componența Executivului: PNL nu ar putea vota un guvern în care ar intra liberali fără acordul partidului.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că Uniunea va vota guvernul și programul prezentate de Niculescu, indiferent dacă formula este tehnocrată sau construită în jurul PSD. El a invocat încheierea blocajului politic și un acord de susținere cu premierul desemnat pentru toate proiectele guvernamentale.

Formula negociată combină miniștri PSD cu tehnocrați

PSD este singurul partid care va face parte din Guvern, potrivit News.ro. Cabinetul ar urma să reunească 11 miniștri social-democrați și șase tehnocrați, potrivit TVR Info. Aceasta este formula negociată pentru cabinetul pe care Niculescu urmează să îl prezinte oficial Parlamentului.

Premierul desemnat prezentase anterior trei variante: un guvern politic, unul tehnocrat și unul hibrid, format din politicieni și specialiști. Intrarea social-democraților în Executiv exclude varianta exclusiv tehnocrată.

Propunerile PSD pentru ministere și experiența celor nominalizați sunt:

• Pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, PSD îl propune pe Marian Neacșu. Economist și expert contabil, el a studiat la Universitatea din Craiova și a obținut un master în studii de securitate și apărare. A lucrat în afaceri înainte de a deveni parlamentar, secretar general al Guvernului și vicepremier.
• Florin Barbu este propunerea pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Economist, are un master la Academia de Studii Economice și un doctorat în economie. A condus timp de șase ani Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, apoi Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților și Ministerul Agriculturii.
• La Ministerul Sănătății este propus Alexandru Rogobete. A absolvit facultăți de Chimie și Medicină, are un master în managementul serviciilor de sănătate și un doctorat în medicină. În Guvern, a ocupat mai întâi funcția de secretar de stat, apoi pe cea de ministru al Sănătății.
• Propus pentru Ministerul Muncii, Florin Manole a studiat istoria la Universitatea din București și a urmat programe de pregătire în drepturile omului și politică externă. Înainte de mandatele parlamentare și guvernamentale, a lucrat mai mulți ani în organizații pentru drepturile minorităților.
• Daniel Zamfir, propunerea pentru Ministerul Economiei, este inginer constructor și parlamentar din 2012. A făcut parte din comisii economice, de buget și finanțe, iar Legea dării în plată se numără printre proiectele sale legislative din domeniul bancar.
• Pentru Ministerul Justiției este propus Radu Marinescu. Avocat din 1995, a absolvit Dreptul la Universitatea din Craiova și are un doctorat în științe juridice. A predat drept și a deținut funcțiile de consilier în Baroul Dolj, consilier local și ministru al Justiției.
• Marcel-Alexandru Stoica, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, apărea sub numele Alexandru Stoica în propunerile PSD anunțate anterior. A fost subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării din 2017, apoi secretar de stat din 2021 până în aprilie 2026. A mai ocupat funcția de administrator public și a fost membru în Consiliul de administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
• Ștefan-Ovidiu Popa este propus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Are licențe în drept și economie, precum și un master în drept privat. A lucrat ca economist, consilier juridic și mediator, este deputat din 2016 și a ocupat funcții în conducerea Camerei Deputaților.
• Pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este propusă Natalia Intotero. La începutul carierei a lucrat ca învățătoare și profesoară. A absolvit Litere și Relații Internaționale și Studii Europene și are un master în management politic. A fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și a condus ministerele pentru Românii de Pretutindeni, al Familiei și al Culturii.
• Mihai Ghigiu, propunerea pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este conferențiar la SNSPA și doctor în științe politice. A urmat programe de pregătire la Paris, Madrid, ETH Zürich și Harvard Kennedy School. Înainte, a fost prorector al SNSPA, președinte al Institutului Național de Administrație și șef al Cancelariei prim-ministrului.
• La Ministerul Apărării Naționale este propus Ștefan Radu Oprea, inginer cu studii la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. A lucrat în mediul privat, apoi a devenit prefect de Prahova, senator și ministru al Economiei. Experiența sa este în principal economică și administrativă, nu militară.

Trei nume sunt vehiculate pentru portofoliile tehnocrate

Pentru Finanțe este vehiculat Alexandru Nazare, pentru Afaceri Externe, Dan Neculăescu, iar pentru Educație, Sorin Costreie, potrivit TVR Info. Componenta tehnocrată negociată mai cuprinde Energia, Cultura și noul Minister al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale.

Alexandru Nazare este absolvent al SNSPA. A studiat relații internaționale la Berlin și a obținut un master în administrație publică la Hertie School. A lucrat în Parlamentul European, iar ulterior a fost ministru al Transporturilor, ministru al Finanțelor și membru în Consiliul de administrație al BNR.

Dan Neculăescu este diplomat de carieră, lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 2002 și are rang de ambasador. A fost secretar de stat pentru afaceri strategice și consilier de stat pentru politică externă. Reprezintă România la NATO din 2022 și a participat la pregătirea mai multor summituri ale Alianței.

La Universitatea din București, Sorin Costreie predă filosofie, iar în administrație este consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Are un doctorat în filosofie și este specializat în logică, filosofia matematicii și filosofia limbajului. A ocupat anterior funcțiile de prorector, secretar de stat în Ministerul Educației și consilier pentru educație în Cancelaria mai multor premieri.

PSD cere termene pentru finanțarea spitalelor și bugetul din 2027

Cele zece priorități solicitate de social-democrați privesc finanțele publice, investițiile, pensiile și administrația. Ele sunt angajamente politice pentru viitorul cabinet, nu măsuri deja aplicate:

• Prezentarea în Parlament, până la 1 noiembrie 2026, a situației reale a deficitului bugetar și a tuturor datoriilor amânate. Aceasta trebuie să preceadă prezentarea publică a bugetului pentru 2027.
• Semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027, însoțit de angajamentul că taxele nu vor crește anul viitor.
• Pregătirea și aprobarea, până la 1 noiembrie 2026, a unei rectificări bugetare, adică modificarea bugetului în curs, pentru asigurarea finanțării spitalelor, serviciilor critice și funcționării statului.
• Inventarierea stadiului proiectelor finanțate din fonduri europene, PNRR sau de la bugetul de stat care trec pe fonduri naționale.
• Aplicarea accelerată, până la 15 noiembrie 2026, a tuturor măsurilor din Planul de relansare economică.
• Elaborarea, până la 1 decembrie 2026, a bugetului de stat pentru 2027, cu respectarea țintelor de deficit și menținerea investițiilor la un nivel ridicat.
• Prezentarea măsurilor pentru asigurarea energiei și încălzirii pe timpul iernii.
• Indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, precum și a pensiei minime.
• Eliminarea contribuției de sănătate, CASS, pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități.
• Demararea reformei administrative prin comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori și reunirea serviciilor publice, pentru reducerea cheltuielilor.

Trei încercări de formare a unui guvern au eșuat după demiterea cabinetului Bolojan

România este condusă de un guvern interimar de la 5 mai 2026, când cabinetul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Termenul constituțional de 45 de zile pentru interimat a trecut.

Înaintea lui Niculescu, președintele Nicușor Dan a desemnat trei persoane care nu au reușit să formeze un guvern. Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de a ajunge la votul Parlamentului, după ce a constatat că nu poate strânge susținerea necesară învestirii.

Liberalul Adrian Veștea, propus de președinte fără consultarea partidului, a fost respins la votul din 22 iunie 2026. A primit 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, în prezența a 287 dintre cei 465 de parlamentari.

Cabinetul propus de liberalul Siegfried Mureșan a ajuns la vot pe 30 septembrie 2026 și a obținut 182 de voturi favorabile, sub pragul necesar învestirii.

După desemnarea lui Niculescu, surse politice au afirmat că președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate dacă nici acest cabinet nu primește votul de învestire.

USR cere în continuare alegeri anticipate. Președintele formațiunii, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic, în ședința de vineri, 16 octombrie 2026, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Niculescu.