Ministerul Afacerilor Externe suportă de ani buni costurile de întreținere pentru clădiri ale statului român ocupate abuziv de chiriași care nu plătesc un leu. Un raport de audit recent scoate la iveală un prejudiciu total de peste 1,15 milioane de dolari (aproximativ 5 milioane de lei), bani pierduți din chirii neîncasate și cheltuieli de întreținere plătite fără justificare în Namibia, Zambia și Mozambic.
Statul român plătește, de 20 de ani, costurile de trai ale unor străini care folosesc nestingherit proprietățile noastre.
Chiriasi de lux in Namibia, cu facturi platite de statul roman
Cea mai gravă situație a fost identificată în capitala Namibiei, Windhoek. Aici, MAE deține două imobile închiriate prin contracte care se reînnoiesc automat. Numai ca ministerul nu doar că nu a urmărit încasarea chiriilor, dar, culmea, a plătit și utilitățile și paza, deși contractele stipulau clar că aceste costuri reveneau chiriașilor. V-ați gândit vreodată la așa ceva?
Raportul Curții de Conturi este tranșant: „Referitor la imobilele din Namibia/Windhoek, cu ocazia misiunii de audit de conformitate a fost constatat faptul că MAE nu a urmărit şi nu a evidențiat în contabilitate dreptul de a încasa chiria stabilită în două contracte de închiriere, încheiate în anii 2015 şi 2018 (contracte în vigoare, care produc efecte şi în prezent, cu reînnoire automată pentru o perioadă de un an).
Mai mult, MAE a efectuat plata utilităților şi a pazei respectivelor imobile, în condițiile în care existau prevederi clare în contractele de închiriere, din care reiese faptul că aceste plăți cădeau în sarcina exclusivă a chiriaşilor. Astfel, în cazul contractului de închiriere încheiat la data de 31.08.2015, chiria anuală a fost stabilită la suma de 5.400 USD, iar în cazul contractului de închiriere încheiat la data de 25.09.2018, chiria lunară a fost stabilită la suma de 800 USD, în acest contract fiind stipulat expres faptul că, după expirarea perioadei inițiale de doi ani, la începutul fiecărui an contractual, chiria lunară va creşte anual cu 5 % din chiria curentă”.
Între timp, oficialii MAE au contactat ambasada de la Pretoria pentru a contracta avocați în vederea recuperării banilor.
Peste 1 milion de dolari pierduti in Zambia si Mozambic
La fel de nepăsător a fost MAE și cu clădirile din Lusaka, capitala Zambiei. Aici se înregistrează, de fapt, cea mai mare gaură în buget. O instanță a stabilit încă din 2021 că România are de primit peste 1 milion de dolari pentru chirii neplătite din 2004. Si totuși, din cauza neglijenței în urmărirea datoriei, chiriașul a reușit să obțină anularea unei părți din datorie, pentru perioada 2005-2010, pe motiv că faptele s-au prescris.
„Prin Hotărârea Înaltei Curți de Justiție a Zambiei la Registrul Comercial din Lusaka, pronunțată la data de 30 august 2021, instanța a constatat faptul că România și MAE au dreptul la 1.039.830 USD, reprezentând chirie neachitată de către chiriaşi pentru perioada aprilie 2004 – 30 august 2021, plus dobânda aferentă calculată până la data plății integrale. Ulterior, conform informațiilor MAE, chiriaşul a făcut apel la această hotărâre, iar instanța a acceptat deducerea chiriei pentru perioada 2005 – 2010, pe motiv de prescriere”, se arată în raportul de audit.
Nici în Mozambic lucrurile nu stau mai bine. Acolo, statul român se judecă pentru recuperarea unui imobil din capitala Maputo și a unei chirii restante de peste 28.000 de dolari. Potrivit documentului, „instanța a obligat pârâții la plata sumei de 28.326,62 USD, reprezentând chirie restantă şi dobânda anuală de 5% (dobânda legală conform Codului Civil local)”.
Autoritatile se misca cu viteza melcului
Deși Guvernul a încercat să reglementeze situația prin ordonanța de urgență OUG 90/2025 pentru a permite închirierea sau vânzarea acestor clădiri, lucrurile se mișcă exasperant de încet. E drept că abia în ianuarie 2026 Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor au început să discute despre formarea unui grup de lucru care să stabilească regulile.
Inacțiunea de peste două decenii a dus la deprecierea clădirilor și pierderi financiare uriașe.
Auditorii avertizează că există un risc crescut de însușire frauduloasă a acestor proprietăți.
Cine sunt, pana la urma, acesti chiriasi?
Dar cine sunt, pe bune, acești chiriași eterni susținuți de statul român? Deși identitatea lor nu e publică, raportul conturează câteva profiluri: foști angajați sau colaboratori locali ai ambasadelor, cetățeni străini care au ocupat imobilele prin contracte dubioase sau chiar familii ale foștilor angajați care au rămas acolo după plecarea titularilor, profitând de haos.
Recomandarea auditorilor este clară. Pe viitor, închirierea să se facă prioritar către entități mai sigure. „În procesul de selecție al potențialilor locatari, să fie prioritare persoane juridice care prezintă încredere (de exemplu: reprezentanțele diplomatice ale altor state, autorități guvernamentale/locale, asociații neguvernamentale etc), reducându-se astfel riscul neîncasării chiriilor şi/sau însuşirii frauduloase a imobilelor”.
Dezinteresul pentru patrimoniul României abandonat în Africa nu se oprește aici. Misiunile diplomatice din Namibia și Zambia au fost închise încă din anii ’90, iar cea din Mozambic în 2011. Iar în tot acest timp, nu doar clădirile au fost uitate, ci și opere de artă valoroase, unele descoperite recent într-o stare avansată de degradare, fiind roase de termite.
