Brutalitatea represiunii din Iran a explodat. Forțele de securitate iau cu asalt spitalele. În mai multe orașe. Vânează protestatarii răniți direct de pe paturi, într-o campanie de teroare care pare să nu mai aibă limite. Nimeni nu mai este în siguranță. Nici măcar vedetele, fie ele actori sau sportivi.
Informațiile, publicate de Nypost și citând Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, sunt clare. Unitățile speciale vânează pacienți tratați pentru răni suferite la manifestații. Lista celor ridicați e lungă: actori, sportivi, avocați, activiști. Chiar și cetățeni obișnuiți. Acuzația? Au protestat împotriva unui regim care le-a prăbușit economia.
Un măcel ascuns de ochii lumii
Cele mai negre scenarii sunt acum confirmate oficial. „Avem indicii că forțele de securitate au făcut arestări în masă în mai multe orașe, chiar urmărind persoanele rănite până în spitale și reținând avocați, apărători ai drepturilor omului, activiști și civili obișnuiți”, a acuzat Volker Turk, șeful ONU pentru drepturile omului, la o sesiune de urgență în Geneva. El a vorbit despre folosirea muniției de război împotriva civililor, o tactică ce a dus la moartea a „mii de oameni, inclusiv copii”. Totul în spatele unei blocări aproape totale a internetului, impusă pe 8 ianuarie pentru a ascunde măcelul.
Cifrele? Un abis.
Ambasadorul iranian la ONU, Ali Bahreini, recunoaște 3.000 de morți. Experții ONU vorbesc însă de un bilanț real care ar putea atinge 20.000 de manifestanți uciși. O diferență șocantă. O mușamalizare de proporții.
Apel la un nou „Nürnberg” pentru liderii de la Teheran
Tensiunea a explodat în ședința ONU. Acolo, Payam Akhavan, fost procuror ONU și avocat iranian-canadian, a cerut un nou „Nürnberg” pentru Teheran. O trimitere directă la procesele liderilor naziști. „Acesta este cel mai grav masacru în masă din istoria contemporană a Iranului”, a declarat el, fără menajamente. Ironia sorții… regimul neagă tot.
Consiliul a aprobat totuși o moțiune. Se vor extinde investigațiile privind brutalitatea Republicii Islamice. Rezoluția a trecut: 25 de voturi pentru, inclusiv Franța sau Coreea de Sud. Șapte state, printre care China și India, s-au opus. Alte paisprezece s-au abținut.
Cum a explodat totul: de la economie la revoluție
Totul a pornit pe 28 decembrie. Un val de proteste s-a răspândit ca focul în toate cele 31 de provincii. La început, oamenii strigau din cauza economiei prăbușite. Demonstrațiile s-au transformat însă rapid în cea mai mare amenințare pentru clerici de la Revoluția Islamică din 1979. Răspunsul regimului? Forță copleșitoare.
Gărzile Revoluționare și miliția Basij au fost trimise să zdrobească tot, spun grupurile pentru drepturile omului. Mărturiile de la fața locului confirmă. De atunci, au apărut imagini cu sute de cadavre. Îngrămădite în morgi. Și pe lângă ele. Un coșmar.
Reacția Americii: O „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran
America a reacționat. Președintele Donald Trump a anunțat că 132.000 de tone de echipamente ale Marinei SUA sunt pe drum spre Iran. Flota? Include portavionul nuclear USS Abraham Lincoln și trei distrugătoare. De la Forumul Economic Mondial din Elveția, Trump a transmis că „poate nu va trebui să folosim” grupul de luptă, dar a adăugat că America are „o mulțime de nave” care merg spre Iran, „doar pentru orice eventualitate”.
Mesajul nu s-a oprit aici. Trump a cerut direct înlăturarea ayatollahului Ali Khamenei și a amenințat cu tarife de 25% pe orice afacere cu Iranul. Vizați direct: China și Emiratele Arabe Unite. Tensiunea e palpabilă.
