Mihai Dimian cere protecție penală pentru profesorii amenințați, după atacul din Bistrița

O profesoară și un elev au fost răniți în atac, relatează TVR Info. Fapta este atribuită unui alt elev.

Propunerile vizează agresiunile și amenințările, inclusiv cele online

Ministrul cere modificarea regulilor de siguranță școlară în trei direcții:

• O protecție specială prin legea penală pentru profesorii care sunt amenințați sau agresați.
• Limitarea intrării în școli a persoanelor care reprezintă un risc.
• Intervenții mai rapide atunci când apar amenințări, inclusiv pe internet.

Acestea sunt măsuri solicitate Parlamentului, nu reguli deja adoptate. Dimian insistă că amenințările transmise online trebuie tratate serios și semnalate fără întârziere.

Ministrul spune că în societate s-a discutat și despre interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale, însă discuțiile nu au dus la o prevedere legală.

Valentin Sorin Costreie, propus să preia Ministerul Educației, susține reformarea învățământului. În opinia sa, școala trebuie să fie relevantă pentru copii, inclusiv prin educarea grijii față de ceilalți.

Profesorii sunt instruiți să recunoască riscul de radicalizare

Separat de măsurile legislative cerute după atac, o relatare din 19 octombrie consemnează avertismentul Serviciului Român de Informații (SRI): minorii din România sunt tot mai expuși propagandei extremiste pe internet și pe platformele de jocuri video.

Prin proiectul Previsio, instituția a pregătit peste 1.000 de profesori pentru recunoașterea elevilor care riscă să se radicalizeze.

Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI, subliniază importanța observării modificărilor de atitudine și comportament. Identificarea lor permite acordarea unei atenții sporite cazurilor respective, pentru încetinirea și oprirea procesului.

Izolarea și justificarea violenței sunt semne de urmărit

Psihologii explică faptul că radicalizarea se dezvoltă în etape. Leliana Pârvulescu, psiholog specializat în siguranța națională, indică manifestări la care părinții și profesorii ar trebui să fie atenți:

• Izolarea accentuată și retragerea din comunicarea cu părinții, bunicii sau colegii.
• Discriminarea și ura îndreptate împotriva unor grupuri vulnerabile.
• Justificarea comportamentelor violente.

Ionel Simionca, doctor în psihologie, explică dificultatea de a anticipa unde caută tinerii informații și ce comportamente ajung să considere modele. El descrie acest mecanism drept o învățare informală din mediul virtual, unde algoritmii platformelor distribuie informații greu de controlat sau anticipat de autorități.

Specialiștii citați de TVR Info susțin introducerea unor cursuri obligatorii care să dezvolte gândirea critică a elevilor în fața manipulării digitale.

Potrivit TVR Info, procurorii DIICOT au reținut recent trei adolescenți care ajunseseră într-o etapă avansată de radicalizare prin internet.