Agențiile Moody’s și Fitch au menținut ratingul suveran al României la ultima treaptă recomandată investițiilor. Statul evită astfel retrogradarea la categoria „junk”, însă presiunea din piață rămâne uriașă. Costurile de împrumut suportate de Guvern sunt la fel de mari ca și cum țara noastră ar fi fost deja retrogradată.
Efectele directe asupra bugetului
Cheltuiala cu finanțarea reduce masiv spațiul pentru investiții. Ambele agenții au reconfirmat statutul de „investment grade”, dar au păstrat perspectiva negativă. Experții au semnalat că o retrogradare este posibilă în următoarele 12-24 de luni. Cauzele principale rămân criza politică și dezechilibrele bugetare și de cont curent, în ciuda reducerii deficitului bugetar.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pe piața valutară, reacția imediată a fost limitată. După decizia Moody’s, leul s-a apreciat ușor. Cursul euro a ajuns luni la 5,24 lei, o ușoară scădere de la 5,25 lei la finalul săptămânii precedente. O analiză publicată recent de Financiarul arată că salvarea s-a datorat în principal deciziilor Ministerului Finanțelor de a reduce deficitul, nicidecum unui plan coerent de guvernare. Până la urmă, cheltuielile publice au scăzut nesemnificativ față de anul trecut, iar climatul politic continuă să afecteze predictibilitatea macroeconomică.
Nota cinci cu indulgență de la agențiile de rating
Analistul economic Adrian Negrescu explică diferența majoră dintre verdictul formal al agențiilor și costul real suportat de stat.
„România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi. Faptul că România a reușit să evite la limită retrogradarea la ratingul junk este, o veste bună, însă, pentru a face o comparație cu un examen școlar, este ca și cum am fi luat nota cinci doar prin indulgența agențiilor de rating. Practic, am scăpat ca prin minune de această evaluare, iar singurul nostru argument cu adevărat solid a fost reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care instabilitatea politică a reprezentat un factor extrem de îngrijorător în ochii experților de la S&P și Moody’s”, a declarat Adrian Negrescu.
Dar ce înseamnă asta concret pentru buzunarele românilor? Menținerea acestor vulnerabilități menține riscul ca ajustarea economică să fie mutată ulterior în taxe noi sau într-o inflație persistentă.
Miliarde de euro blocate din PNRR
Următorul test critic nu mai este la agențiile de rating, ci la capacitatea administrativă de a atrage bani europeni și de a închide reforme. România a încasat până în prezent 13 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde prevăzute inițial în PNRR (practic, doar o treime din program).
Și blocajele administrative apasă direct pe acest calendar. La Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 1,3 miliarde de euro stau blocate exclusiv din cauza unei infrastructuri digitale neadecvate.
Nu doar investițiile întârziate aduc pierderi. Nerespectarea de către primării a ordonanței privind casele de pariuri a dus la pierderea a peste 8.500 de locuri de muncă. Statul a ratat astfel încasarea a aproximativ 120 de milioane de euro pentru anul în curs. Să fim serioși, acești bani ar fi acoperit găuri importante la buget.
Testul decisiv din luna august
Direcția cerută economiei publice este dublă: disciplină de cheltuieli și extinderea bazei fiscale. Adrian Negrescu susține că proiectele publice ar trebui restrânse la cele care aduc valoare reală economiei, iar construcțiile inutile ar trebui eliminate total. În același timp, veniturile bugetare ar trebui completate prin combaterea evaziunii fiscale și prin taxarea unor sectoare rămase necontrolate, precum piața criptomonedelor.
„Momentul decisiv va fi, în opinia mea, data de 31 august, când vom putea evalua cu adevărat situația fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și dacă vom reuși să finalizăm toate reformele asumate. (…) data de 31 august va fi un reper extrem de important, deoarece ne va arăta magnitudinea injecției de capital european care va intra în România și care, după părerea mea, va influența decisiv evoluția pieței valutare, inclusiv în toamna anului 2026”, a explicat analistul economic.
Iar avertismentul BNR rămâne valabil pe fundal. Instituția a semnalat deja că România riscă retrogradarea la rating „junk”. Totul depinde de data de 31 august, când oficialii vor trage linie pentru a vedea suma exactă din capitalul european care va intra efectiv în conturile țării.
