Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment serios luni, în cadrul conferinței The Economist de la București. El a subliniat că finanțele publice ale țării sunt sub presiune din cauza cheltuielilor bugetare ridicate și a atras atenția asupra unui risc extern major.
Un conflict extins în Orientul Mijlociu ar putea lovi puternic economia națională.
Vulnerabilități structurale și cheltuieli mari
Prezent la prima ediție a evenimentului Economist Romania Government Roundtable 2026, guvernatorul BNR a vorbit deschis despre provocările actuale.
„În calitate de guvernator al Băncii Centrale din România, poate că aşteptaţi de la mine să subliniez care este perspectiva Băncii Naţionale din România asupra acestor lucruri şi cum cadrul monetar este calibrat pentru a conserva stabilitatea, susţinând, si, creşterea durabilă.
Economia românească este interconectată cu economiile sud-est europene şi avem eforturi continue în ultimii zece ani pentru a accelera convergenţa economiei româneşti cu celelalte economii la nivel european”, a declarat Mugur Isărescu.
Iar în ciuda rezilienței arătate în ultimii ani, problemele de fond rămân. Cum vine asta? Păi, Isărescu a explicat fără ocolișuri.
În plus, „totusi, este nevoie în continuare de măsuri pozitive şi de investiţii pentru a beneficia de pe urma oportunităţilor care se arată la orizont. În anii recenţi, economia noastră a arătat rezilienţă. Acest lucru este adevărat. si, situaţia finanţelor publice se loveşte de presiuni cauzate de cheltuielile bugetare ridicate. Creşterea este continuă într-un pas mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor europene şi o piaţă a muncii încă robustă.
În acelaşi timp, ne confruntăm cu vulnerabilităţi de ordin structural, un deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale”, a detaliat guvernatorul BNR.
Avertismentul privind Orientul Mijlociu?
Cel mai îngrijorător semnal a vizat însă contextul geopolitic internațional. Isărescu a vorbit direct despre presiunile pe care le pune conflictul din Orientul Mijlociu, în special asupra prețurilor la energie. V-ați gândit ce s-ar întâmpla dacă situația de acolo escaladează pe bune?
În avertizarea sa, „Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să pună presiuni ridicate asupra preţurile energiei şi au ca prospect deteriorarea evoluţiilor economice. În cazul în care conflictul va continua, impactul său asupra economiei şi nu doar asupra economiei României ar putea să fie grav”, a avertizat Isărescu.
Numai că, în pofida acestui risc extern major, soluția nu este abandonarea reformelor interne. Ba chiar dimpotrivă. „În cazul nostru, în pofida acestui risc, ajustările fiscale trebuie să continue. Este adevărat, atunci când inflaţia creşte accelerat, puterea de cumpărare este erodată. Atunci creşte şi potenţialul crizelor, iar încrederea consumatorilor are de suferit”, a mai declarat oficialul BNR.
Poziția fermă a Băncii Naționale
În acest peisaj complicat, Banca Națională își asumă un rol de ancoră. Guvernatorul a transmis că instituția pe care o conduce trebuie să rămână fermă pe poziții pentru a ține în frâu așteptările inflaționiste.
Mesajul a fost clar.
Concret, „totusi, Banca Centrală a României ar trebui să menţină o poziţie fermă, astfel încât să ancoreze inflaţiile conform aşteptărilor. Deciziile noastre se fundamentează pe o analiză completă a situaţiei naţionale, a dezvoltării internaţionale şi a mai multor scenarii care să reflecte transparent politicile monetare din întâlnirile noastre”, a explicat Isărescu.
Rezervele, un „buffer esențial”
Un alt element important pentru stabilitate este încrederea constantă a investitorilor străini. Pentru a menține această încredere, BNR se bazează pe două pârghii principale: rezervele internaționale și stabilitatea cursului de schimb.
„În paralel, poziţia externă a României şi soldul plăţilor susţin faptul că avem nevoie de o încredere constantă a investitorilor. Încercăm să ne păstrăm nivelul de rezerve internaţionale astfel încât să reprezinte un buffer esenţial care să acţioneze ca o ancoră de încredere alături de stabilitatea cursului de schimb al nostru, al leului, într-un regim flexibil”, a mai transmis guvernatorul.
În final, Mugur Isărescu a sintetizat rolul BNR într-o formulare directă. Misiunea băncii centrale nu este aceea de a elimina incertitudinea, „pentru că aceasta este imposibil, dar să evite transformarea incertitudinii în instabilitate”.
