Președintele Nicușor Dan a discutat luni dimineață cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentantul minorităților naționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Întâlnirea de la Palatul Cotroceni a durat fix două ore și s-a încheiat fără nicio concluzie.
Negocieri blocate la Palatul Cotroceni
România nu are un Guvern plin de două luni. Iar liderii politici nu par să găsească o ieșire rapidă din criză. La discuțiile începute la ora 9.00 au participat Sorin Grindeanu din partea PSD, Ilie Bolojan de la PNL, Dominic Fritz pentru USR, Kelemen Hunor de la UDMR și Varujan Pambuccian reprezentând minoritățile naționale.
Ce înseamnă asta concret pentru cetățeanul de rând?
Faptul că deciziile majore și reformele stau efectiv pe loc. Așa cum a relatat Libertatea într-o analiză publicată luni, negocierile s-au terminat la ora 11.04, fără ca vreun lider politic să facă declarații de presă la ieșirea de la discuții.
Până la urmă, pozițiile taberelor sunt cunoscute și rigide. PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR merg pe varianta Siegfried Mureșan. Președintele a tranșat problema nominalizărilor încă din 8 iulie, în timpul summitului NATO de la Ankara.
„Cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și, în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate, deci nu o să le propun ca să fac un exercițiu de imagine”, a explicat șeful statului.
Razboiul declaratiilor intre PNL si PSD
Dar tensiunile au explodat online chiar înaintea consultărilor.
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a lansat duminică, 11 iulie, un atac frontal la adresa foștilor parteneri de coaliție. „Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi. Românii nu au votat pentru ca Partidul Național Liberal să devină colacul de salvare al unui partid care a generat ani la rând instabilitate, blocaje și lipsă de încredere. Partidul Naţional Liberal este rupt definitiv de PSD, oricâte decizii s-ar da în instanță și oricât ați încerca să vă amestecați în viața internă a partidului nostru. Viitorul liberalilor îl hotărăsc liberalii”, a scris Muraru pe Facebook.
Replica PSD a venit pe 12 iulie prin vocea președintelui Sorin Grindeanu. Acesta a afirmat tăios că „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD”.
Grindeanu i-a acuzat pe liberali că „se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde de lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Liderul social-democrat a plusat ironic spunând că „propaganda obraznică și armata digitală duduie însă de reforme”. El a reamintit că PNL se află la putere de 7 ani „cu patru premieri liberali, deși n-ați câștigat niciodată alegeri”. În opinia lui Grindeanu, liberalii au „devenit obositori și o sursă permanentă de blocaj”.
Solutia USR si acuzatiile de la Cotroceni
În tot acest blocaj instituțional, USR a venit cu o propunere politică neobișnuită. Radu Miruță, ministru interimar al Transporturilor și membru în Biroul Național al partidului, a explicat pe 12 iulie viziunea formațiunii conduse de Dominic Fritz.
„Dintre toate partidele politice care au pus pe masă o condiţie care blochează absolut orice, USR este singurul care a venit cu o soluţie de deblocare. Şi anume, dacă noi cu PSD spunem că nu mai stăm în aceeaşi încăpere, pentru că n-a fost serios, n-a vrut reformă […], atunci hai să împărţim timpul de acum până când are mandat acest Parlament, în 2028. […] O perioadă guvernăm noi, cu PNL şi UDMR, iar cealaltă perioadă, proporţională cu voturile PSD, guvernează PSD. USR a spus că e de acord să dea votul unui guvern PSD în aceste condiţii”, a detaliat Miruță.
Să fim serioși, negocierile matematice ascund de fapt o lipsă totală de încredere între partide. Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Ilie Bolojan că blochează formarea executivului prin răzgândiri repetate.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan pe 26 iunie.
Anterior, pe 25 iunie, întrebat direct de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit, președintele a răspuns: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care l-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
Cum raspund liberalii
Și totuși, liberalii resping categoric ideea susținerii unui guvern asumat de social-democrați.
Siegfried Mureșan a clarificat linia partidului (o direcție asumată ferm de conducerea PNL). „Partidul Național Liberal nu îl va susține, și nici nu a spus vreodată că îl va susține, pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării, așa cum a anunțat că își dorește în momentul în care a fost propus de PSD”, a punctat Mureșan.
Același Alexandru Muraru i-a răspuns public președintelui Nicușor Dan: „Dacă dv. Preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți și mai tare în încrederea publică. Ca președinte, trebuie să spuneți ca PSD a demolat guvernul pro-european, a nesocotit protocolul de guvernare, angajamentele externe, programul de reforme și mai ales respectul față de români”.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul premierului Ilie Bolojan. Guvernul a picat oficial pe 5 mai prin moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR, cu 281 de voturi favorabile. Variantele ulterioare de premier, Eugen Tomac și Adrian Veștea, au eșuat. Veștea a obținut doar 189 de voturi din cele 233 necesare în Parlament, pe 22 iunie.
Ilie Bolojan, care conduce Guvernul din iunie 2025, ar putea rămâne premier interimar până în toamnă. Noua sesiune parlamentară debutează oficial pe 1 septembrie.
