Nicușor Dan ar putea convoca alegeri anticipate dacă Luca Niculescu nu obține sprijinul Parlamentului

Cele două scenarii au fost descrise de surse oficiale pentru G4Media.ro. În ultimele cinci luni, șeful statului a respins constant anticipatele, deși negocierile nu au produs o majoritate parlamentară clară.

Potrivit surselor Digi24, președintele le-ar fi transmis liderilor de partide că așteaptă până joi, 15 octombrie, o înțelegere transparentă privind susținerea Cabinetului Niculescu. În lipsa acordului, ar prezenta vineri, 16 octombrie, decretul de dizolvare, odată cu eventuala depunere a mandatului de către premierul desemnat. Aceleași surse susțin că nu ar urma o a cincea desemnare de premier.

PSD cere parteneri în coaliție, dar PNL și UDMR oferă doar voturile

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a condiționat susținerea Guvernului Niculescu de intrarea PNL și UDMR în coaliția guvernamentală. El a respins varianta în care numai PSD susține cabinetul, argumentând că partidul ar intra: „într-o zonă de vulnerabilitate”.

Liderii PNL și UDMR s-au declarat dispuși să voteze învestirea, fără să intre într-o coaliție cu PSD. Ilie Bolojan a anunțat că liberalii vor rămâne în opoziție, dar sunt dispuși să semneze un acord pentru susținerea politicilor în interesul României.

Sursele care descriu termenul transmis de la Cotroceni indică drept posibilă o formulă cu PSD în guvern și miniștri tehnocrați, adică specialiști fără reprezentarea unui partid, propuși de Nicușor Dan pentru Finanțe, Apărare și Externe. PNL și UDMR ar asigura susținerea parlamentară.

„Mesajul de la Cotroceni pune presiune pe parlamentarii care riscă să-și piardă mandatele”, a declarat pentru Mediafax un politician neidentificat, implicat în negocierile pentru învestire. În evaluarea acestuia, perspectiva pierderii mandatelor ar putea determina unii parlamentari să voteze guvernul chiar fără un acord politic mai larg. Învestirea necesită sprijinul a 233 de deputați și senatori.

Potrivit Ziare.com, PNL și UDMR au împreună 111 mandate, iar PSD are 127 de parlamentari. Un calcul care include și USR ajunge la 170 de voturi, însă acesta rămâne ipotetic: Dominic Fritz, președintele USR, a declarat marți, 13 octombrie, la postul de televiziune citat anterior, că partidul său nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția pentru ieșirea din criză.

Premierul desemnat a propus un acord de susținere parlamentară pentru șase luni, în care să fie adoptate exclusiv reformele prioritare. El are pregătită și o listă completă de specialiști pentru un cabinet tehnocrat. Negocierile sale cu liderii grupurilor parlamentare nu i-au inclus pe reprezentanții AUR și SOS, iar variantele discutate cuprind un guvern politic, unul mixt sau unul tehnocrat.

Dizolvarea Parlamentului depinde de condițiile constituționale

Articolul 89 din Constituția României, citat în relatarea despre termenul de joi, prevede: „Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. Înaintea dizolvării trebuie consultați președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Formularea constituțională îi acordă președintelui posibilitatea dizolvării, nu impune o măsură automată.

Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, la 5 mai, prin moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR. Eugen Tomac și-a depus mandatul înaintea votului, iar guvernele propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost respinse în Parlament. Relatarea despre scenariul dizolvării arată că sunt întrunite condițiile constituționale, după lunile dintre prima nominalizare și cea a lui Mureșan.

Au eșuat și tentativele lui Nicușor Dan și Sorin Grindeanu de a desprinde o parte din PNL. Anterior, președintele argumentase împotriva anticipatelor că acestea nu ar produce o configurație parlamentară mult diferită.

AUR, PNL și USR s-au declarat pentru alegeri anticipate. Liderii PSD au spus că nu le doresc, dar le iau în calcul și se pregătesc pentru ele. Sursele care descriu posibila componență a cabinetului susțin că social-democrații nu văd în sondaje un câștig electoral. UDMR a respins în ultimele luni această soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament.

La desemnarea lui Niculescu, pe 5 octombrie, șeful statului îl prezentase drept candidatul cu cele mai mari șanse de a forma o majoritate stabilă. Președintele susținea atunci necesitatea unui cabinet funcțional pe termen imediat și mediu și afirma că prelungirea incertitudinii politice afectează viața de zi cu zi a românilor.

PSD urmează să-și stabilească poziția miercuri, 14 octombrie, când Grindeanu a convocat conducerea extinsă. La 13 octombrie, Niculescu mai avea trei zile din termenul de zece pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. El a anunțat că va trimite documentele Parlamentului joi, 15 octombrie.

Subiect separat: Nicușor Dan a salutat schimbările pentru școlile minorităților din Ucraina

Marți, 13 octombrie 2026, Nicușor Dan a salutat promulgarea de către Volodimir Zelenski a modificărilor legislative din Ucraina privind învățământul în limba maternă pentru minoritățile naționale. Printre copiii vizați se numără și cei români din țara vecină.

Legea a fost adoptată luni, 12 octombrie 2026, de Rada Supremă, Parlamentul Ucrainei, potrivit anunțului Ambasadei Ucrainei la București, citat de Agerpres. Conform misiunii diplomatice, actul garantează utilizarea la școală a limbii unei minorități din Uniunea Europeană și lărgește posibilitățile de a studia în limba maternă pentru popoarele indigene și persoanele care aparțin minorităților naționale.

Despre întinderea noilor drepturi și legătura lor cu integrarea europeană, Nicușor Dan a transmis pe Facebook: „Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm. Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”.

Ambasada Ucrainei la București arată că legea adaugă garanții privind limba în care se predă și recunoașterea instituțională a școlilor minorităților. Actul reglementează, totodată, implicarea părinților, păstrarea identității culturale și continuitatea educației.

Potrivit ambasadei, dacă mai mult de 50% dintre elevii unei școli studiază în limba minorității respective, instituția poate obține noul statut juridic oficial. Statutul va putea apărea atât în numele școlii, cât și în actele sale constitutive.

Programele educaționale pot include, potrivit misiunii diplomatice:

• Istoria minorității naționale respective.
• Cultura materială și spirituală a comunității.
• Tradițiile minorității.
• Simbolurile acesteia.
• Obiceiurile comunității.

Ambasada Ucrainei la București afirmă că aceste prevederi creează pentru școlile respective „un cadru juridic mai coerent în vederea susținerii procesului educațional și a păstrării identității culturale”.

Ambasada arată că legea garantează continuarea studiilor pentru elevii unei instituții publice de învățământ gimnazial sau liceal care este reorganizată ori desființată. Dacă instituția predă în limba unui popor indigen sau a unei minorități naționale, părinții pot cere ca elevii să studieze mai departe, la nivelul corespunzător, într-o altă școală cu statut corespunzător. Aceasta trebuie să predea în aceeași limbă și să funcționeze în aceeași unitate administrativ-teritorială.

Președintele anunță continuarea eforturilor pentru educația în română la liceu

Referindu-se la familiile românilor din Ucraina și la relația dintre cele două țări, șeful statului a adăugat: „Pentru etnicii românii din Ucraina și pentru familiile lor, această chestiune nu este una abstractă. Este vorba despre limba în care copiii învață, despre păstrarea identității și despre transmiterea unei moșteniri culturale de generații. Vom continua dialogul onest cu Ucraina, cu convingerea că rezultatele cooperării noastre vor fi din ce în ce mai bune, în beneficiul ambelor țări. România își promovează activ interesele, între care drepturile românilor de pretutindeni ocupă un rol preeminent”.

Șeful statului afirmă că va continua eforturile împreună cu comunitatea și autoritățile ucrainene, astfel încât aplicarea legii să le permită copiilor români să studieze în limba maternă și la liceu.