Norvegia, unul dintre cei mai mari furnizori de energie ai Europei, se confruntă cu o situație de-a dreptul critică. Rezervele de combustibil ale țării ar ajunge pentru doar 20 de zile, o vulnerabilitate scoasă la iveală de tensiunile din Orientul Mijlociu care perturbă lanțurile globale de aprovizionare. Guvernul de la Oslo ia acum în calcul măsuri drastice, inclusiv generalizarea muncii la distanță.
Criza din Hormuz expune fisurile sistemului
Totul a pornit de la perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, pe unde tranzitează în mod normal aproximativ 20% din petrolul global. Calea navigabilă din Golful Persic a devenit un punct fierbinte geopolitic după ce Iranul a restricționat transportul maritim ca răspuns la atacurile SUA și ale Israelului de la sfârșitul lunii februarie. Inevitabil, prețurile la energie au explodat.
Iar această criză a lovit Norvegia într-un punct sensibil. A scos la iveală lipsa unei infrastructuri adecvate pentru combustibili rafinați, forțând guvernul să caute soluții rapide pentru a reduce cererea internă.
Premierul recunoaște o strategie bazată pe „ipoteze eronate”
Într-un interviu acordat vineri cotidianului norvegian Aftenposten, prim-ministrul Jonas Gahr Støre a recunoscut, fără ocolișuri, că strategia țării s-a bazat pe calcule greșite. A fost o admitere surprinzătoare a vulnerabilității.
„În calitate de țară producătoare de resurse, ne-am bazat pe producția continuă și pe proximitatea propriilor noastre rafinării”, a declarat Støre. Acesta a adăugat că, în perioade mai stabile, această abordare a fost considerată suficientă, permițând Norvegiei să mențină stocuri relativ reduse. Numai că, iată, vremurile nu mai sunt deloc stabile.
Paradoxul exportatorului fără rezerve
Stai puțin, cum vine asta? O țară care practic alimentează energetic o bună parte din Europa se chinuie să-și asigure propriul consum? Cifrele sunt clare și arată un contrast izbitor. Rezervele Norvegiei acoperă doar 20 de zile de cerere.
Prin comparație, vecinele Suedia și Finlanda mențin stocuri strategice pentru aproximativ 90 de zile.
Această discrepanță a stârnit, clar, un val de critici pe plan intern. Comentatorii subliniază ironia situației în care o națiune bogată în resurse se dovedește a fi nepregătită pentru o criză de aprovizionare.
Venituri record, dar siguranță internă precară
Deficitul de rezerve este cu atât mai șocant cu cât Norvegia înregistrează venituri record din exporturi. Doar în luna martie, conform datelor oficiale, țara a vândut 56,6 milioane de barili de petrol pentru 4,9 miliarde de euro. Exporturile de gaze au adus și ele o sumă colosală, 5,9 miliarde de euro, marcând un maxim istoric.
Dar dincolo de cifrele amețitoare, realitatea de pe teren este alta. Norvegia este un furnizor major de energie pentru țări precum Germania, Marea Britanie și Polonia, unde asigură aproximativ o treime din importurile de gaze. E drept că alimentează Europa, dar se pare că a uitat să-și pună deoparte și pentru ea.
