Proiectul noii legi a salarizării unitare este gata și va fi publicat luni în transparență decizională. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au semnat deja un acord politic ferm pentru adoptarea documentului până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Ce se întâmplă cu veniturile angajaților la stat
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a anunțat finalizarea negocierilor pe acest dosar critic. Noul cadru legislativ va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027. Fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
„Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin sprijinul președintelui Nicușor Dan și prin contribuția consilierului prezidențial Radu Burnete, am reușit să obținem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale și a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, a declarat oficialul.
Niciun angajat din sistemul public nu va avea salariul tăiat.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei dacă lucrezi la stat? Dincolo de cifre, regula de bază asumată de Guvern protejează veniturile actuale. Celelalte două principii fundamentale prevăd disciplina bugetară și sustenabilitatea pe termen lung, astfel încât reforma să respecte obiectivele fiscale asumate de România.
Cei cinci piloni și tăierea sporurilor
Așa cum a relatat luni dimineața Adevarul, noua structură va schimba radical modul în care sunt plătiți bugetarii. Reforma se bazează pe cinci piloni principali:
- O ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală;
- O structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
- Limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă;
- Instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor;
- Sustenabilitate fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind deficitul şi cheltuielile de personal.
Iar lucrurile nu se opresc la stabilirea grilelor. Ministerul Muncii colaborează strâns cu experții Băncii Mondiale pentru implementarea tehnică a acestor măsuri.
„si mulțumesc în mod special partidelor politice pentru responsabilitatea şi disponibilitatea de a susţine acest proces dificil, dar esenţial pentru modernizarea administrației publice şi pentru credibilitatea României în implementarea PNRR. Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Calendarul adoptării și medierea de la Cotroceni
Consensul politic actual a fost atins abia după intervenția șefului statului. Administrația Prezidențială a confirmat vineri închiderea negocierilor între partidele din Parlament.
„În urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare”, a precizat instituția într-un comunicat de presă.
Până la urmă, documentul (elaborat cu asistență internațională) intră de acum în linie dreaptă spre votul aleșilor.
„Luni vom publica proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi începem consultările cu sindicatele şi familiile ocupaţionale. Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări şi definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. si luni după-amiază vom organiza o conferinţă de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei şi paşii următori”, a adăugat ministrul Muncii.
Noua lege a salarizării constituie o etapă obligatorie din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen strict de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
