Noua lege a salarizării unitare nu va tăia niciun salariu aflat acum în plată, ci va majora veniturile mici din sistemul bugetar. Deputata PNL Raluca Turcan, membră a Comisiei de Muncă, avertizează că blocarea acestui act normativ pune în pericol fonduri europene uriașe și menține inechitățile din administrația publică.
Ce se intampla cu salariile bugetarilor
Dezbaterea pe legea salarizării a generat tensiuni majore în coaliție și în spațiul public. Liberalii susțin însă că reforma este gândită exclusiv pentru a corecta dezechilibrele istorice. Într-un interviu publicat recent de Adevarul, Raluca Turcan demontează ferm zvonurile privind eventuale tăieri salariale operate de stat.
„Vreau să fiu foarte clară: niciun venit aflat astăzi în plată nu va scădea prin aplicarea noii legi. Acesta este angajamentul politic pe care l-am susținut constant și unul dintre principiile fundamentale ale reformei”, a declarat deputata PNL.
În spațiul public a apărut o falsă temere privind veniturile angajaților. Fostul ministru acuză direct o campanie de manipulare menită să inducă ideea că legea taie salarii sau că, dimpotrivă, ar trebui să mărească veniturile absolut tuturor bugetarilor. Principiul de bază al noului act normativ este cu totul altul: aceeași muncă, aceeași responsabilitate, aceeași recunoaștere salarială.
„Avem categorii profesionale care au rămas cu salarii foarte mici, uneori la limita unui nivel decent de trai. Avem dezechilibre majore între instituții, migrație de personal generată exclusiv de diferențele salariale și lipsă de motivație pentru oameni care se simt discriminați, deși au aceeași pregătire și aceleași responsabilități”, a mai explicat reprezentanta PNL.
Dar de ce este atât de urgentă această lege? Reforma este un jalon din PNRR care trebuia finalizat încă din iunie 2023. Neadoptarea ei înseamnă pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro, bani nerambursabili. Mai mult, statul român are deja de plată peste 12 miliarde de lei în urma litigiilor câștigate de angajați în instanțe.
Impactul bugetar si blocajul programului SAFE
Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată o realitate dură.
Fondul anual de salarii al statului se ridică la aproximativ 166 de miliarde de lei. Pentru anul viitor, marja de manevră este extrem de restrânsă. „Spațiul de creștere este limitat la 12 miliarde de lei”, a explicat Raluca Turcan.
„Trebuie să alegem între populism și responsabilitate. Oricine poate promite salarii mai mari pe hârtie. O reformă serioasă este, însă, aceea pe care statul o poate finanța fără să împingă România într-o nouă criză bugetară”, a subliniat fostul ministru al Muncii.
Dacă legea nu trece, consecințele lovesc direct în economie. Pierderea banilor europeni va trebui compensată fie printr-un deficit bugetar mai mare, fie prin noi surse de venit la buget (adică taxe noi pentru români).
„Întârzierea reformei pune în pericol sute de milioane de euro destinate investițiilor concrete: spitale, dispensare, școli, autostrăzi și alte proiecte de care românii au nevoie”, a punctat Turcan.
Și totuși, ce facem cu programul SAFE? Aici intervine o altă problemă juridică majoră. Guvernul interimar condus de premierul Ilie Bolojan nu poate emite ordonanțe de urgență pentru a debloca plata avansurilor. Soluția rapidă ar fi adoptarea unei legi în Parlamentul României. Numai că PSD, prin Sorin Grindeanu, a atacat la Curtea Constituțională (CCR) actul normativ privind SAFE.
Cum vine asta? Să contești exact instrumentul legislativ care aduce banii europeni în țară este o mutare politică ce generează incertitudine maximă pentru investiții.
Conditiile pentru un guvern de armistitiu
Dincolo de cifre (care oricum dau bătăi de cap contabililor de la stat), criza politică ține blocată întreaga administrație. Ilie Bolojan a avansat ideea unui executiv de tranziție. V-ați gândit vreodată ce presupune concret acest concept pentru funcționarea statului?
„În practică, un «guvern de armistițiu» ar însemna un executiv cu un mandat limitat și foarte clar, susținut pentru o perioadă determinată în vederea îndeplinirii unor obiective care nu mai suportă amânare: implementarea PNRR, deblocarea programului SAFE, accelerarea aderării la OCDE, reducerea deficitului bugetar și recâștigarea credibilității externe a României”, a detaliat Raluca Turcan.
Ea a ținut să clarifice un aspect esențial pentru liberali. „Un guvern de armistițiu nu ar presupune refacerea fostei coaliții”. PNL refuză categoric să reintre la guvernare alături de PSD.
„Se vede foarte clar că, după ce toate celelalte scenarii politice au eșuat, PSD încearcă să îl transforme pe Ilie Bolojan în țap ispășitor. De fapt, ei nu vor acum un guvern cu puteri depline”, a mai adăugat deputata, amintind că liberalii nu au provocat această criză. „Nu noi am dat jos Guvernul și nu noi am încercat să construim majorități prin racolarea sau folosirea unor oameni din alte partide”.
Liberalii cer standarde politice egale pentru toată lumea. Turcan a oferit un exercițiu de imaginație legat de reacția social-democraților într-o situație similară.
„Să ne imaginăm cum ar fi reacționat PSD dacă, fără știrea lui Sorin Grindeanu sau Olguța Vasilescu, cineva din PNL ar fi încercat să impună un premier din PSD, sprijinindu-se pe o grupare din interiorul partidului și pe o înțelegere cu președintele României. Reacția ar fi fost explozivă”, a subliniat deputata.
Iar varianta susținută de PNL, alături de USR și UDMR, rămâne desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Până la rezolvarea impasului politic de la Palatul Victoria, negocierile pe marginea legii salarizării continuă la nivel tehnic cu familiile ocupaționale.
