Guvernul a confirmat: impozitul auto va crește din acest an. Miza e mai mult decât o simplă ajustare a unor sume, ci o reformă profundă, dictată de la Bruxelles, care va lovi diferit în funcție de vechimea și poluarea mașinii, nu doar de capacitatea cilindrică. Deși decizia este luată, Ministerul Finanțelor păstrează o tăcere totală asupra cifrelor exacte, lăsând milioane de șoferi în ceață. Punem cap la cap informațiile existente pentru a vedea de ce se schimbă regulile, ce scenarii sunt pe masă pentru cele mai populare motoare și când am putea afla, în sfârșit, cât vom scoate din buzunar.
Presiunea de la Bruxelles
Totul pleacă de la o problemă recunoscută la nivel continental: transportul este călcâiul lui Ahile în lupta cu schimbările climatice. Sectorul auto reprezintă aproape o treime din emisiile de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar, conform celor mai recente analize. Organizația Transport & Environment subliniază de ani buni că taxarea națională este pârghia principală prin care statele membre pot descuraja achiziția de mașini poluante, în special SUV-uri mari, și pot accelera tranziția către vehicule electrice.
Pentru România, această presiune externă se suprapune peste propriile obligații. Avertismentele Comisiei Europene privind întârzierile în reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu sunt o noutate. Fondurile europene sunt condiționate de implementarea unor schimbări structurale, iar fiscalitatea verde este un capitol la care Bucureștiul a rămas repetent. Guvernul condus de Ilie Bolojan știe că nu mai poate amâna o decizie, mai ales în contextul în care cererea de plată numărul 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este vitală pentru buget, după cum a declarat recent ministrul Dragoș Pîslaru.
Tăcere la Finanțe, agendă încărcată la ANAF
Problema este că, în timp ce principiul majorării a fost acceptat politic, detaliile tehnice lipsesc cu desăvârșire. Ministerul Finanțelor nu a publicat niciun proiect de ordonanță, nicio formulă de calcul, niciun prag de referință. Această lipsă de transparență creează o stare de nervozitate pe piața auto și printre proprietari. Contrastul este izbitor cu activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din ultimele săptămâni. La finalul lunii februarie, instituția a anunțat un calendar detaliat pentru obligațiile fiscale din martie, stabilind termene clare pentru declararea TVA, a contribuțiilor sociale obligatorii sau a impozitului pe venit, cu data limită pe 25 martie.
Pe fondul acestei tăceri, singura certitudine este că vechiul sistem, bazat exclusiv pe capacitatea cilindrică, va fi abandonat. El a ajuns să creeze situații absurde, în care mașini noi, cu motoare de 2.0 litri și emisii scăzute, sunt taxate mai dur decât rable de 1.4 litri care poluează masiv. Noua formulă va trebui să includă obligatoriu norma de poluare (Euro 3, 4, 5, 6) și, cel mai probabil, emisiile de CO2 declarate de producător.
Scenarii de calcul: un motor de 2.0 ar putea plăti mai puțin
Cum se va traduce asta în buzunarul proprietarului? Fără cifre oficiale, putem doar schița scenarii bazate pe logica noii legislații. Un impozit pentru o mașină cu motor de 1.6 litri, dar cu normă de poluare Euro 4, ar putea crește exponențial, devenind poate chiar dublu față de cel actual. Scopul este descurajarea menținerii în circulație a vehiculelor vechi și poluante.
Doar că un autoturism cu motor de 2.0 litri, dar cu normă Euro 6 și emisii scăzute de CO2, ar putea beneficia de o taxare mai blândă. În anumite scenarii, impozitul pentru o astfel de mașină ar putea chiar să scadă sau să rămână la un nivel similar cu cel actual, tocmai pentru a încuraja reînnoirea parcului auto. Practic, capacitatea cilindrică va deveni doar una dintre componentele ecuației, și nu cea mai importantă. Marea necunoscută rămâne coeficientul de taxare pe care Guvernul îl va aplica pentru fiecare gram de CO2 și pentru fiecare normă de poluare.
Ce urmează?
Guvernul este presat de timp. Orice modificare a Codului Fiscal trebuie anunțată cu șase luni înainte de a intra în vigoare, dar în cazul unei ordonanțe de urgență, termenul poate fi scurtcircuitat. Cel mai probabil, detaliile vor fi făcute publice după încheierea termenului fiscal de 25 martie, pentru a nu suprapune două teme fiscale majore. Contextul economic nu este deloc simplu: prețul petrolului a crescut cu peste 3% pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar președintele Nicușor Dan a exclus deja orice intervenție asupra accizelor la carburanți, afirmând că statul nu poate mișca prețul „nici în plus, nici în minus”. În aceste condiții, majorarea impozitului auto pare o sursă sigură și necesară de venit la bugetul de stat. Rămâne doar întrebarea: cât de mare va fi nota de plată pentru fiecare șofer în parte?
