S-a terminat cu drumurile inutile la xerox pentru o copie după buletin. Un nou proiect legislativ interzice categoric autorităților publice să mai solicite cetățenilor acest document, iar instituțiile care nu se conformează riscă amenzi usturătoare, ce pot ajunge până la 3.000 de lei.
Statul va fi obligat să-și verifice singur datele pe care deja le deține.
„Statul te pune să dovedești ce știe deja despre tine”
Logica din spatele acestei schimbări este simplă și de mult așteptată. Inițiativa vine ca răspuns la numeroasele reclamații făcute de cetățeni pe platforma fara-hartie.gov.ro, unde oamenii au semnalat blocaje birocratice absurde, inclusiv legate de noua carte electronică de identitate. Nu de puține ori, instituțiile nu aveau cititoare pentru noile buletine sau, culmea, cereau pe hârtie documente care existau deja în bazele de date oficiale.
Inițiatorii proiectului spun lucrurilor pe nume. „În practică, persoana este obligată să fotocopieze, să scaneze sau să depună documente pentru confirmarea unor informații care se regăsesc deja în registre publice”, se arată în documentație. Cu alte cuvinte, statul te pune să dovedești informații pe care el însuși le are în evidență.
Interdicție totală și sancțiuni serioase
Iar proiectul introduce o interdicție clară: nicio autoritate nu va mai avea dreptul să ceară sau să rețină copia actului de identitate. Regula nu se aplică doar la ghișeele statului, ci și entităților care oferă servicii publice, cum ar fi notarii. Datele despre identitate, domiciliu sau reședință vor fi verificate direct în Registrul național de evidență a persoanelor.
Și ce se întâmplă dacă un funcționar zelos insistă? Ei bine, sancțiunile sunt dure.
Amenda pentru nerespectarea legii este cuprinsă între 2.000 și 3.000 de lei.
De la reclamații la soluții concrete
Dar hai să vedem ce anume i-a scos din sărite pe români. Sesizările primite de autorități arată o birocrație care pare desprinsă din alt secol. V-ați gândit vreodată de ce un adult trebuie să prezinte certificatul de naștere la fiecare reînnoire a buletinului? Sau de ce o persoană divorțată de zeci de ani trebuie să aducă din nou hotărârea de divorț? Acestea sunt doar câteva dintre problemele semnalate:
- Obligativitatea prezentării certificatului de naștere la reînnoirea cărții de identitate pentru adulți.
- Solicitarea certificatului de căsătorie sau a hotărârii de divorț, indiferent de vechimea acestora.
- Nevoia de a prezenta certificate de deces sau extrase de carte funciară.
- Obligația de a aduce proprietarul locuinței la ghișeu pentru stabilirea domiciliului.
Pe lângă acestea, oamenii au reclamat programul scurt al ghișeelor sau lipsa unor servicii adaptate pentru persoanele în vârstă.
Primii pași și viitorul digital
Numai că lucrurile au început deja să se miște. Încă din 25 martie 2026, funcționarii sunt obligați să verifice singuri datele în sistem. Băncile au primit deja acces la baza de date și nu mai cer adeverințe de domiciliu, iar un sistem similar este în teste pentru notari. Chiar și pentru extrasul de carte funciară, verificarea se face direct în sistemul ANCPI. Documentele pe hârtie vor mai fi cerute doar în cazul unor probleme tehnice.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat rolul feedback-ului primit de la cetățeni. „Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri”, a declarat aceasta. Guvernul lucrează și la alte simplificări, precum stabilirea reședinței online (cu termen estimat la finalul lunii mai 2026) și soluții pentru „luarea în spațiu” în format digital.
Până la 1 iulie 2026, prima carte electronică de identitate este gratuită pentru persoanele de peste 14 ani (în limita fondurilor din PNRR). Mai mult, România se pregătește de introducerea Portofelului european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație mobilă care va permite identificarea și semnarea documentelor direct de pe telefon. Implementarea acestei soluții devine obligatorie pentru toate statele membre UE până la sfârșitul anului 2026.
