În viitor, România va beneficia de o capacitate de producție nucleară de peste 3.200 MW, iar întreaga industrie va genera aproximativ 20.000 de locuri de muncă. Nuclearelectrica a demarat proiecte strategice care vizează atât extinderea capacităților de la Cernavodă, cât și dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din Uniunea Europeană la Doicești.
Proiecte strategice de miliarde de euro
Planurile companiei sunt clare și vizează securitatea energetică a țării pe termen lung. Cosmin Ghiță, Directorul General al Nuclearelectrica, a detaliat viziunea. „La începutul anilor ’30, România va beneficia de 1.400 MW proveniți de la Unitățile 1 și 2, 1.400 MW proveniți de la Unitățile 3 și 4 și 462 MW proveniți de la 6 module SMR. 24 de milioane de tone de CO2 evitate anual, aproximativ 20.000 de locuri de muncă la nivel de industrie, dezvoltarea lanțului de aprovizionare, securitate și independență energetică”, a declarat acesta.
Pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, SNN a semnat deja contractul EPC, estimat la 1,9 miliarde de euro. Lucrările civile de construcție au început în septembrie 2025, iar unitatea va fi oprită pentru modernizare la finalul anului 2027, pentru o perioadă de doi ani.
Iar proiectul Unităților 3 și 4 a avansat prin semnarea unui contract EPCM de 3,2 miliarde de euro, cu o durată estimată de 108 luni. Acesta este structurat în două faze, decizia finală de investiție urmând a fi luată după finalizarea primei etape, de 24-30 de luni. Statul român sprijină proiectul prin garanții, mecanisme de finanțare și contribuții în natură.
Pariul SMR de la Doicești
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești este, la acest moment, cel mai avansat demers de acest tip la nivel internațional. Decizia finală de investiție a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica pe 12 februarie. Dar ce înseamnă asta, pe bune, pentru zonă și pentru țară?
Noua centrală va înlocui cei 600 MW ai fostei termocentrale cu 462 MW de energie curată. Se estimează crearea a aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării, 1.500 în timpul construcției și 200 de locuri de muncă permanente. Alte 2.300 de joburi vor apărea în producția și asamblarea componentelor. E drept că dezvoltarea acestui proiect va schimba complet poziționarea României pe harta energetică a Europei.
„Aș spune că România trece de la o «locație cu costuri reduse» la o «platformă strategică de creare de valoare» în cadrul ECE“, afirmă Cosmin Ghiță.
Un punct de reper internațional.
Inovații unice în Europa și beneficii pentru sănătate
Dincolo de producția de energie, Nuclearelectrica a demarat și proiecte inovatoare. În 2024 au început lucrările la prima instalație de îndepărtare a tritiului din Europa, amplasată la Cernavodă. Aceasta este a treia de acest fel din lume și va contribui la o protecție sporită a mediului.
Și poate cel mai neașteptat proiect este cel din domeniul medical. Printr-un parteneriat cu Framatome, Nuclearelectrica va produce Lutețiu-177 (Lu-177), un izotop medical esențial utilizat în terapiile țintite împotriva cancerului. Sistemul de iradiere va fi instalat la Unitatea 2 de la Cernavodă, iar lansarea comercială este prevăzută pentru anul 2028.
Proiectul asigură deja acces prioritar pentru România la peste 4.000 de tratamente oncologice avansate. Mai mult, va permite sprijinirea gratuită a 20 de pacienți români anual, care vor beneficia de terapii moderne bazate pe acest izotop folosit la nivel mondial în tratamentul cancerului de prostată și al tumorilor neuroendocrine.
O industrie completă și un viitor asigurat
Unul dintre marile avantaje ale României este că deține un ciclu integrat al combustibilului nuclear, un atu pe care puține țări îl au.
„Industria nucleară românească are asigurate, din punct de vedere operațional, corelat cu tehnologia pe care o operăm la Cernavodă, toate componentele esențiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil, apa grea. Nuclearelectrica s-a implicat direct în menținerea și dezvoltarea ciclului integrat de combustibil, pe care l-am realizat în 2023, și care este o componentă esențială ce trebuia menținută și dezvoltată, având în vedere anvergura proiectelor nucleare pe termen lung“, a mai precizat Cosmin Ghiță.
La nivel european, Comisia Europeană estimează, prin programul PINC, că energia nucleară ar putea ajunge la peste 150 GW în UE până în 2050, față de 100 GW în prezent, necesitând investiții de circa 241 de miliarde de euro. În acest context, viziunea Nuclearelectrica este de a transforma compania într-un reper regional.
„Acționăm pentru o dezvoltare semnificativă a industriei nucleare din România: capacități crescute, proiecte unice, inovatoare, o nouă generație de profesioniști, securitate energetică și independență energetică, într-un context european și internațional în care energia nucleară a devenit o sursă fermă în mixul energetic, pe termen lung. Profităm de toate aceste oportunități la Nuclearelectrica cu scopul de a avea o companie reper în industrie, cel puțin la nivel regional“, a conchis directorul general al companiei.
