Rusia a declanșat ceea ce experții numesc deja ofensiva de primăvară în Ucraina, printr-un atac de o brutalitate nemaiîntâlnită de la începutul războiului. Un val de aproape 1.000 de drone a fost lansat într-un interval de 24 de ore, ucigând cel puțin șase persoane și lovind ținte în 11 regiuni ale țării.
Cel mai brutal atac de la începutul războiului
Cifrele vorbesc de la sine. Pe lângă miile de drone, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat 23 de rachete de croazieră și șapte rachete balistice. Acestea au lovit cel puțin 10 locații distincte, inclusiv un sit din patrimoniul mondial UNESCO. Șapte orașe au fost direct afectate, marcând cel mai mare atac aerian concentrat într-o singură zi de până acum.
Și totuși, dincolo de cifre, momentul ales de Moscova ridică mari semne de întrebare. În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Orientul Mijlociu, președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior că acest lucru i-ar putea oferi lui Vladimir Putin o ocazie nesperată de a-și accelera agresiunea.
Fereastra de oportunitate a lui Putin
Experții confirmă acum aceste temeri. Jaroslava Barbieri, cercetător la Ukraine Forum din cadrul Chatham House, explică limpede situația. „În cele din urmă, escaladarea din Orientul Mijlociu a creat o fereastră de oportunitate pentru Putin, deoarece escaladarea a deviat atenția de la Ucraina.”
Cum vine asta, mai exact? Simplu. Resurse militare vitale, precum sistemele de apărare antiaeriană și muniția aferentă, sunt redirecționate către Orientul Mijlociu, lăsând Ucraina mult mai expusă. Barbieri avertizează că țara devine „mai vulnerabilă la noi atacuri aeriene” exact ca cele la care am asistat recent. E drept că livrările de armament către Ucraina nu s-au oprit, dar prioritățile s-au schimbat, mai ales pentru SUA, care își susțin operațiunile împotriva Iranului. Activele militare care ar fi putut ajunge la Kiev prin inițiative precum PURL (o listă care a permis statelor europene membre NATO să cumpere echipament american) sunt acum deviate.
„Unele analize militare preliminare sugerează că, în primele săptămâni ale războiului din Orientul Mijlociu, SUA au consumat acest tip de muniții într-un ritm mai mare decât a primit Ucraina în 4 ani de război la scară largă. Dacă acest ritm ar continua, Ucraina se va confrunta cu vulnerabilități în apărarea sa aeriană”, subliniază Barbieri.
În acest context, orice discuție despre o încetare a focului pare o iluzie. „Ucraina trebuie să se pregătească pentru mai mulți ani de război, mai ales dacă SUA se împotmolesc în Orientul Mijlociu și, asa ca, aleg, de exemplu, să abandoneze discuțiile de pace sau să continue această imitație a progresului.”
Negocieri de fațadă și tactici de uzură
Dar ce urmărește, pe bune, Putin cu această insistență sângeroasă? Christina Haward de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă că trupele ruse „nu se vor opri din atacat”. Ba chiar mai mult, consideră că „atacurile continue fac de fapt parte din tactica sa de negociere”.
Potrivit acesteia, Putin joacă un joc cinic de uzură psihologică. „El încearcă de peste un an să convingă SUA că liniile ucrainene sunt pe punctul de a se prăbuși, astfel încât Kievul ar trebui pur și simplu să capituleze acum și să economisească timpul și sângele cheltuite pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești ulterioare.” Haward este fermă: „Acestea sunt afirmații false, dar Putin va încerca totuși să-și folosească ofensiva de primăvară-vară pentru a convinge SUA de contrariu.”
Numai că realitatea de pe teren arată puțin diferit. „Forțele rusești este puțin probabil să avanseze rapid pe câmpul de luptă în campania de primăvară-vară”, explică ea. „Avansurile lor din ultimul an au fost lente și târâtoare, iar acest lucru este puțin probabil să se schimbe în viitorul apropiat.” Obiectivul strategic al Rusiei, cucerirea completă a regiunii Donețk, pare încă departe. „Rusia este puțin probabil să cucerească în curând Centura de Fortărețe din regiunea Donețk, dar foarte probabil va suferi pierderi mari încercând. Forțele ucrainene au provocat Rusiei pierderi din ce în ce mai mari, așa că, dacă e ceva, aceasta ar putea fi o ofensivă foarte costisitoare pentru Rusia.”
Rolul lui Trump și încrederea ucraineană
John Lough, fost reprezentant NATO la Moscova, aduce în discuție și factorul politic extern, în special cel legat de Donald Trump. „Kremlinul spera că Trump îi va strânge suficient de tare mâna lui Zelenski pentru a-l forța să ceară pace, dar Trump nu a livrat. Brutala campanie aeriană de iarnă, care s-a concentrat pe distrugerea sistemului de generare a energiei din Ucraina, nu a convins societatea ucraineană că este timpul să înceteze lupta.”
Putin s-a întors la punctul de plecare.
„Așa că, Putin se bazează pe armata rusă pentru a avansa și a captura orașele-fortăreață din Donbas”, continuă Lough. Dar ucrainenii, spune el, „au avantajul apărătorului și par mai încrezători decât înainte de iarnă că îi pot ține la distanță pe ruși în 2026.”
totusi, pentru o națiune deja epuizată, realitatea de pe teren rămâne sumbră. Jaroslava Barbieri concluzionează sec: „Este un moment foarte delicat pentru Ucraina.”
