O decizie a Curții Supreme din Panama, o țară la peste 10.000 de kilometri distanță, ar putea fi motivul pentru care următorul tău telefon sau mașina electrică va costa mai mult. Anularea contractului pentru Cobre Panamá, una dintre cele mai mari mine de cupru din lume, operată de o companie canadiană cu acționariat majoritar chinez, a trimis unde de șoc pe piețele globale. Efectele se vor simți până în România, unde cuprul este o componentă esențială în trei sectoare cheie: electronice, vehicule electrice și construcții.
O mină cât 5% din economia unei țări
Mina Cobre Panamá nu este o exploatare oarecare. Inaugurată în 2019, a devenit rapid un pilon economic, reprezentând cea mai mare investiție privată din istoria țării: 10 miliarde de dolari. Contribuia cu aproape 5% la PIB-ul național, genera 75% din exporturile țării și angaja, direct sau indirect, aproximativ 40.800 de oameni, adică 2% din forța de muncă. La nivel global, Cobre Panamá producea circa 330.000 de tone de cupru anual, adică 1,5% din oferta mondială, fiind una dintre puținele mine de mare anvergură deschise în ultimii 15 ani.
Problemele au început să apară la scurt timp. Un contract inițial, din 1997, a fost declarat neconstituțional de Curtea Supremă în 2018. După ani de negocieri, un nou acord a fost semnat pe 20 octombrie 2023 între guvernul panamez și operatorul canadian, First Quantum Minerals. Acordul promitea beneficii substanțiale pentru stat, inclusiv redevențe anuale minime de 375 de milioane de dolari, o creștere uriașă față de cele 35 de milioane primite anterior.
De la contract la haos național
Doar că populația a văzut lucrurile altfel. Imediat după semnare, au izbucnit cele mai mari proteste din ultimele decenii. Zeci de mii de oameni, de la sindicate și studenți la grupuri indigene și ecologiste, au blocat drumuri și au paralizat țara. Miza depășea simpla exploatare minieră. „Își bat joc de țara noastră. O cedează pur și simplu,” declara un protestatar pentru Al Jazeera. Sentimentul general era că acordul, aprobat în grabă de parlament, submina suveranitatea națională și oferea resursele țării unei corporații străine, pe fondul unei neîncrederi cronice într-o clasă politică percepută drept coruptă.
Tensiunile au escaladat, doi protestatari fiind uciși. Blocajele rutiere au provocat penurii de combustibil și alimente, cu pierderi economice estimate la 1,7 miliarde de dolari. Pe 28 noiembrie 2023, sub presiunea străzii, Curtea Supremă de Justiție a dat verdictul final: noul contract a fost declarat neconstituțional. Mina și-a încetat operațiunile, iar consecințele economice pentru Panama au fost imediate. Agențiile de rating Fitch și S&P au retrogradat datoria suverană a țării la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), invocând riscuri fiscale și de guvernanță. Creșterea economică a încetinit de la 7,4% în 2023 la doar 2,9% în 2024.
Jocul de șah dintre Washington și Beijing
Aici intră în scenă geopolitica. Deși operatorul minei, First Quantum Minerals, este o companie canadiană, cel mai mare acționar al său este compania de stat chineză Jiangxi Copper Co Ltd, care deține 19,5% din acțiuni, surse citate de Diálogo Américas sugerând că influența chineză ar putea ajunge până la 40%. Mai mult, 60% din cuprul extras la Cobre Panamá avea ca destinație finală China.
China a transformat Panama într-un centru de concentrare geografică și comercială sau un hub strategic pentru avansul său politic, comercial și militar în regiune. – Euclides Tapia, profesor de Relații Internaționale, Universitatea din Panama
Prezența chineză în Panama nu se limitează la minerit. Compania chineză Hutchison Ports operează porturile Balboa și Cristobal, situate la ambele intrări ale Canalului Panama. Această prezență a stârnit îngrijorări la Washington. Unii oficiali americani, precum secretarul de stat Marco Rubio, au avertizat că, în caz de conflict, Beijingul ar putea folosi aceste porturi pentru a bloca comerțul internațional. Statele Unite văd închiderea minei nu doar ca pe o criză locală, ci și ca pe o vulnerabilitate strategică. Conform unui raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS), China domină peste 50% din capacitatea globală de topire și rafinare a cuprului. Dependența de un singur actor este un risc major pentru securitatea națională a SUA, mai ales că cererea de cupru este proiectată să crească cu 70% până în 2050, fiind un metal vital pentru inteligența artificială, tehnologiile verzi și industria de apărare.
Impactul în România: 3 categorii de produse care se vor scumpi
Oprirea unei mine care furniza 1,5% din cuprul mondial, într-un moment în care cererea explodează și multe alte mine vechi își reduc producția, creează un deficit global. Acest deficit duce inevitabil la creșterea prețului pe bursele internaționale. Iar această scumpire se va propaga în lanț până la produsele de pe rafturile din România.
1. Electronice și electrocasnice. De la smartphone-uri și laptopuri la frigidere și mașini de spălat, toate conțin cantități semnificative de cupru în circuitele lor electrice. O creștere a prețului materiei prime se va reflecta direct în costul de producție. Producătorii vor transfera această cheltuială suplimentară către consumatorul final. Deci, următoarea achiziție electronică ar putea veni cu un preț mai mare, direct influențat de protestele din Panama.
2. Mașini electrice și infrastructura de încărcare. Tranziția către mobilitatea verde este extrem de dependentă de cupru. O mașină electrică folosește de până la patru ori mai mult cupru decât una convențională. La fel și stațiile de încărcare și rețelele de transport al energiei electrice. Scumpirea cuprului ar putea încetini această tranziție sau, mai probabil, va crește prețul final al vehiculelor electrice, făcându-le mai puțin accesibile pentru publicul larg din România.
3. Cabluri și materiale de construcții. Orice apartament nou sau casă renovată are nevoie de kilometri de cabluri de cupru pentru instalația electrică. Sectorul construcțiilor este un consumator masiv. O creștere a costului acestui material esențial va majora prețul pe metru pătrat în proiectele imobiliare noi și va scumpi renovările. Pe o piață imobiliară din România, unde prețurile, conform datelor INS, sunt deja sub presiune, acest factor suplimentar ar putea agrava situația.
Ce urmează? O posibilă redeschidere cu noi condiții
Situația din Panama este departe de a fi rezolvată. După doi ani de la închidere, comunitățile locale care inițial au susținut protestele denunță acum abandonul economic și social. Abel Oliveros, un purtător de cuvânt al comunităților, a declarat pentru BNamericas că șomajul a explodat, iar mineritul ilegal, periculos și nereglementat, a luat amploare. „Oamenii vor locuri de muncă și redeschiderea minei, dar în condiții clare,” a spus el.
Guvernul președintelui José Mulino, instalat în 2024, a semnalat că redeschiderea minei este o prioritate, imediat după reforma pensiilor. Ministrul Comerțului, Julio Moltó, a indicat că discuțiile ar putea începe după finalizarea unui audit complet al impactului minei. Într-un gest de bunăvoință, First Quantum Minerals și-a suspendat procedurile de arbitraj internațional împotriva statului panamez, deschizând calea dialogului. Rezultatul acestor negocieri va decide nu doar viitorul economic al statului Panama, ci și prețul global al unui metal esențial pentru viitorul tehnologic și energetic al planetei.
