Paradoxul energetic românesc explică de ce plătim mai mult pentru electricitate importată
România se confruntă cu un paradox energetic: deși produce energie verde, a fost în ultimii trei ani una dintre cele mai scumpe piețe spot din Europa. Problema nu este lipsa capacității de producție, ci un mix energetic care ne forțează să exportăm ieftin când producem mult și să importăm scump când consumul atinge cote maxime.
Soluția, agreată de specialiștii din domeniu prezenți la ZF Power Summit 2026, este investiția masivă în capacități de stocare a energiei. Potrivit Zf, evenimentul desfășurat la București între 23 și 25 februarie a scos la iveală atât provocările, cât și progresele făcute. Anul trecut, România a făcut un salt important în acest sector, atrăgând investiții estimate la 160 de milioane de euro.
De ce plătim mult pe energie, deși producem?
Explicația pentru prețurile mari la energie, în ciuda producției din surse regenerabile, stă în decalajul dintre momentul producției și cel al consumului. Acest dezechilibru obligă țara la tranzacții dezavantajoase pe piața europeană, afectând în final consumatorii și investitorii.
Gabriel Andronache, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a detaliat mecanismul în cadrul conferinței. „Problema este că noi exportăm pe vârf de producţie, când preţul este mic şi importăm seara pe vârf de sarcină, unde preţurile sunt mari şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia şi pentru orice investior preţul la energie contează mult„, a declarat oficialul ANRE.
Salt uriaș al proiectelor de stocare în 2025
Anul 2025 a marcat o creștere accelerată a investițiilor în soluții de stocare. Conform datelor Transelectrica, numărul proiectelor de stocare conectate la rețea a crescut de la 13 la începutul anului, la 30 la finalul acestuia. Această evoluție a fost susținută de investiții de aproximativ 160 de milioane de euro, conform estimărilor făcute pe baza datelor din piață.
Capacitatea totală a acestor proiecte a crescut exponențial. La începutul anului 2025, cele 13 proiecte aveau o putere de 137 MW și puteau livra 269 MWh. Până la finalul anului, cele 30 de proiecte ajunseseră la o capacitate de 494 MW, putând stoca și livra 914 MWh.
Ținta pentru 2026: 2.000 MW
Deși progresul este evident, specialiștii consideră că este nevoie de și mai multă stocare pentru a integra eficient energia regenerabilă în sistem și pentru a reduce prețurile din facturi. Obiectivul pentru anul în curs este unul ambițios.
Gabriel Andronache a adăugat că puterea totală a proiectelor de stocare ar putea atinge pragul de 2.000 MW chiar anul acesta. Această țintă reflectă consensul din industrie că stocarea este soluția cheie pentru a rezolva paradoxul energetic al României.
Sursa: Zf
Alexandra Badea
Pe news24.ro, Alexandra Badea scrie la rubricile Economie, Politică și Externe. Toate articolele →
Citește și
Salariații IAR Ghimbav au protestat și dau autorităților termen până pe 15 decembrie pentru salarii și comenzi
Dumitru Chisăliță estimează că reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia în noiembrie
Euro, 5,3414 lei la 10 octombrie 2026. Cotațiile pentru călătorii și plățile RoPay
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Financiarul
Cât înseamnă ROBOR și IRCC pentru ratele din 13 octombrie 2026. Patru calcule comparate cu dobânzile de acum un an
Dolce Sport
Getafe l-a adus pe Dani Carvajal, dar fostul căpitan de la Real Madrid lipsește din lotul pentru Craiova
GetPony
Renault ar putea fabrica 300.000 de mașini mai puțin în Europa dacă țintele de emisii pentru 2030 rămân rigide
Bravonet
RJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
Lyla
Femeile cu boli autoimune primesc diagnosticul mai târziu și mai des greșit decât bărbații, arată un studiu
Revista Ioana
Copiii români de 10 ani raportează cel mai des experiențe care îi supără online