Peste 1600 de adăposturi antiatomice în București. ISU a descoperit buncăre neînregistrate

Verificările au loc pe fondul unui climat de securitate tot mai complex în Europa, marcat de conflicte precum cel dintre Statele Unite și Iran sau de amenințări noi, de la drone și atacuri cibernetice la sabotaje. Potrivit informațiilor obținute de Fanatik, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) a oferit detalii despre stadiul actual al verificărilor și problemele identificate.

Mai multe adăposturi decât pe hârtie

Reprezentanții ISUBIF au confirmat că datele preliminare ale inventarierii indică o surpriză. Numărul real al adăposturilor din Capitală și din județul Ilfov, care depășește 1600, este mai mare decât cel centralizat până acum.

„Acțiunile de verificare și luare în evidență a adăposturilor de protecție civilă din București și Ilfov sunt încă în desfășurare, dat fiind numărul ridicat al acestora, de peste 1600. Datele preliminare indică existența unui număr mai mare de adăposturi decât cele centralizate anterior. Acestea nu figurau în evidențele noastre ca adăposturi de protecție civilă, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv”, a declarat locotenent-colonel Daniel Vasile de la ISUBIF.

Nereguli la autorizare: buncăre construite fără acte complete

Pe lângă descoperirea de noi spații, verificările au scos la lumină și anumite nereguli birocratice. Unele adăposturi, deși există fizic, nu au parcurs toate etapele legale de autorizare, oprindu-se la faza de aviz.

„În anumite cazuri, au fost identificate adăposturi de protecție civilă pentru care a fost obținut de la ISU doar un aviz de protecție civilă, fără ca ulterior să ne fie solicitată și autorizația, după construire, deși era necesar. În aceste cazuri, adăpostul poate exista, dar beneficiarul nu a parcurs toate etapele prevăzute de legislație”, a completat oficialul ISUBIF.

Diferența dintre un adăpost conform și unul temporar

Daniel Vasile a explicat și care sunt diferențele clare între un buncăr construit conform normativelor și un spațiu care poate oferi doar protecție temporară. Dotările fac diferența în caz de urgență reală.

„Adăposturile de protecție civilă sunt construite conform normativelor în vigoare și sunt dotate cu instalații speciale de filtrare și ventilație, uși speciale de acces, SAS (încăpere tampon), iluminat de siguranță, grupuri sanitare și alte facilități prevăzute de legislație. Aceste spații dispun de instalații speciale care asigură introducerea de aer curat în interior și împiedică pătrunderea aerului viciat din exterior. Totodată, există spații de adăpostire care pot fi folosite pentru protecție temporară, dar nu beneficiază de toate facilitățile prevăzute pentru un adăpost conform normativelor”, a menționat reprezentantul ISU.

În situațiile în care o persoană este surprinsă departe de un adăpost special amenajat, există și alternative. „Mai există și alte posibilități de adăpostire în situații în care o persoană se află departe de locuință și nu poate ajunge rapid la un adăpost de protecție civilă, de exemplu în stațiile de metrou. În aceste cazuri, spațiile pot fi utilizate pentru protecție temporară, chiar dacă nu îndeplinesc toate cerințele unui adăpost de protecție civilă, așa cum este definit de normative”, a mai explicat Daniel Vasile.

Cum găsești cel mai apropiat buncăr

Pentru a facilita accesul cetățenilor la informații, autoritățile recomandă folosirea tehnologiei. O aplicație mobilă poate oferi date în timp real despre locația celui mai apropiat adăpost.

„Recomandăm populației instalarea aplicației DSU pentru telefoane mobile, pentru accesarea foarte rapidă a hărții interactive cu toate adăposturile de protecție civilă din România, în baza localizării furnizate de telefonul mobil. La încheierea acțiunilor de inventariere a adăposturilor vom aduce la cunoștință populației lista actualizată a acestor adăposturi”, a precizat reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.