Peste 3.000 de morți după ce Israelul a lansat lovituri în inima Teheranului

Lovituri aeriene și trupe la sol

Într-o declarație de vineri dimineață, armata israeliană a confirmat că a efectuat un val de lovituri „în inima Teheranului”. Acțiunea militară nu se oprește aici. Israelul a deplasat mii de soldați peste granița cu Libanul, unde oficialii israelieni au declarat că intenționează să preia controlul asupra întregii zone de la sud de râul Litani. Asta înseamnă o fâșie de pământ de aproximativ 30 de kilometri la nord de graniță.

Bilanțul tragic al conflictului

Războiul a provocat deja pierderi umane uriașe. Peste 1.900 de persoane au fost ucise în Iran și aproape 1.100 în Liban. De partea cealaltă, Israelul a înregistrat 18 morți, la care se adaugă trei soldați israelieni uciși pe teritoriul libanez. Și forțele americane au suferit pierderi, cu 13 militari decedați, pe lângă un număr neprecizat de civili uciși pe uscat și pe mare în regiunea Golfului. Dincolo de cifre, milioane de oameni din Liban și Iran au fost strămutați din cauza luptelor.

Un dezastru umanitar în toată regula.

Jocul diplomatic al lui Trump

Dar, în mijlocul acestui conflict sângeros, se joacă și o carte diplomatică. Confruntat cu o bursă în convulsii, președintele Trump a extins joi termenul limită pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz până pe 6 aprilie. Motivul invocat? Faptul că Iranul ar fi cerut această perioadă de grație, iar discuțiile, spune liderul de la Casa Albă, merg „foarte bine”.

Numai că, hai să fim serioși, lucrurile stau puțin diferit la Teheran. Iranul continuă să insiste public că nu negociază cu Casa Albă nicio propunere în 15 puncte pentru a pune capăt conflictului. V-ați întrebat vreodată cine spune, până la urmă, adevărul în astfel de situații?

Noua Zeelandă se pregătește de criză

Efectele conflictului se simt la mii de kilometri distanță. Vineri, guvernul din Noua Zeelandă a dezvăluit un plan de răspuns la o posibilă criză de combustibil. Ministrul de Finanțe, Nicola Willis, a prezentat un plan pe patru niveluri pentru viitoarele penurii de carburant, care, la nivelurile cele mai severe, include limitări la achiziționarea de benzină și prioritizarea acesteia pentru serviciile esențiale.

Iar ministrul a ținut să clarifice că țara se află în prezent în faza unu, cel mai scăzut nivel (fără restricții active). Willis a precizat că este important ca neo-zeelandezii să cunoască amploarea posibilă a restricțiilor viitoare, fiind prezentate și criteriile care ar ghida trecerea între cele patru niveluri, inclusiv restricțiile la export și starea stocurilor interne de combustibil.