Peste 40% dintre femeile aflate la menopauza sufera un infarct miocardic fara sa simta clasica durere in piept. Medicii avertizeaza ca lipsa estrogenului creste masiv riscul bolilor cardiovasculare la femeile cu varste cuprinse intre 45 si 55 de ani.
Cum ramane inima fara protectie naturala
Odata cu oprirea menstruatiei, corpul feminin trece printr-o schimbare radicala. Dr. Arina Gui, medic specialist de obstetrica-ginecologie in Reteaua de Sanatate Regina Maria, a explicat fenomenul in cadrul conferintei „Let’s Talk About Menopause” desfasurate la Timisoara.
„Numim menopauza ca un punct în timp, în traiectoria vieții unei femei în care, retrospectiv, au fost 12 luni de ciclu menstrual absent, ca urmare a epuizării sintezei hormonilor de către ovare. Iar după ce sinteza de hormoni s-a epuizat, femeile vor trăi 40% din viața lor la menopauză, adică aproape jumătate de viață”, a declarat medicul.
Ce inseamna asta concret pentru organism? Dr. Tudor Ciocarlie, medic primar cardiolog si asistent universitar, descrie estrogenul ca pe o adevarata garda de corp. „efectele estrogenului asupra inimii și a vaselor de sânge sunt, în principal, trei. În primul rând, scade colesterolul și protejează peretele vascular, adică nu lasă acest colesterol să intre în interiorul peretelui vascular. Apoi, controlează activ inima, relaxând-o și diminuând și inflamația foarte mult. În același timp, dilată vasele prevenind formarea cheagurilor de sânge”, a precizat cardiologul.
Numai ca, odata cu scaderea acestui hormon protector, colesterolul rau (LDL) incepe sa se depuna direct pe vase. „Practic, se aprinde acolo un fitil cu care ne-a dotat, din nefericire, evoluția. În același timp, scade colesterolul bun. HDL-ul sunt niște particule care iau colesterolul din sânge, îl duc în ficat și de acolo este eliminat din organism”, explica mecanismele medicul cardiolog.
Semnele de alarma ignorate frecvent
Intr-un interviu amplu publicat recent de Hotnews, specialistii atrag atentia ca multe simptome trec complet neobservate. Femeile se plang des de palpitatii. „Cu cât inima este mai sănătoasă, cu atât reacționează mai puternic și mai mult la sutele de stimuli care există în jurul nostru și în interiorul nostru. Asta se cheamă variabilitate de frecvență cardiacă și e un parametru pe care îl folosim să vedem dacă inima e sănătoasă. Tahicardie înseamnă acele palpitații în care simțim că inima bate mai repede”, arata dr. Ciocarlie.
Uneori cauzele sunt banale. „De exemplu, am mâncat ceva ce nu ne-a picat bine. Iar tremorul este tot așa o reacție a creierului prin sistemul nervos la niște bătăi pe care le simte el ca fiind poate anormale la nivelul inimii”, a adaugat el.
Si totusi, cand trebuie sa sunam la urgente?
„Când aceste palpitații apar brusc, deci nu pe fond de stres sau de gânduri. Dacă durează câteva secunde și sunt foarte puternice sau durează câteva ore. Dacă sunt însoțite de amețeli sau de leșinuri și dacă se agravează în momentul în care facem efort fizic. Să știți că, în mod normal, dacă inima este sănătoasă, atunci când facem efort palpitațiile și tahicardiile încetează. Dar, dacă cumva tahicardiile sunt accentuate de efort fizic, acesta ar fi un semnal de alarmă care ar trebui să ne facă să căutăm ajutor”, subliniaza medicul.
Problema majora ramane tensiunea arteriala ridicata (care in mod normal trebuie sa fie sub 120/80). „De ce? Din cauza pierderii oxidului nitric, vasele devin rigide, iar inima nu este obișnuită să împingă sângele în aceste vase care înainte erau elastice. Iar acum, fiind rigide, inima trebuie să pompeze puternic și așa apar salturile tensionale. În 97% din cazuri, hipertensiunea este silențioasă. Nu simțim nimic”, avertizeaza specialistul.
„Atenție și la cantitatea de sare, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, rinichiul devine leneș și sarea este eliminată mai greu. Și este posibil ca după ore de la o masă bogată în sare să avem aceste salturi tensionale”, a adaugat cardiologul.
„Dacă în mod constant valorile trec de 140 cu 90, valori luate de obicei dimineața, când nu ne doare nimic, când nu avem nicio problemă, atunci trebuie să căutăm un ajutor. Să fim atenți, pentru că un indicator foarte, foarte important al riscului cardiovascular este scăderea sau nescăderea valorilor tensionale în timpul nopții. Scăderea valorilor tensionale în timpul nopții relaxează foarte mult inima și vasele, în general. Iar această pierdere pe care noi o căutăm la holterul de tensiune e un element foarte important. Altminteri, acele valori trebuie tratate, chiar dacă nu sunt niște valori tensionale foarte mari”, explica dr. Ciocarlie.
Infarctul atipic si dusmanul din birou
Femeile ajung de multe ori mult prea tarziu la spital. Asta pentru ca infarctul nu se manifesta mereu ca in filme, cu o durere ascutita in piept care iradiaza pe brat, ci ca o oboseala extrema, durere de gat sau o simpla greata.
„Peste 40% din femei nu simt durere în piept, deși fac infarct miocardic. Din această cauză și diagnosticul este întârziat, din păcate”, trage un semnal de alarma dr. Ciocarlie.
Ce putem face concret pentru a ne proteja inima? Miscarea ramane singura solutie reala. „Contraindicații de a practica sportul nu există decât la acele persoane care au boli foarte grave de inimă. Dar, în principiu, sportul este ceea ce putem face pentru a ne menține inima relaxată, în formă și, până la urmă, o inimă ca-n tinerețe. Și putem face exerciții cardio care cresc colesterolul bun, HDL-colesterol, relaxează inima în momentul în care nu mai facem efort și si scade și valorile tensionale”, recomanda el.
Iar forta musculara nu trebuie neglijata absolut deloc. „Grăsimile se ard la nivel muscular. Dacă nu facem exerciții de forță și mușchii dispar, inima trebuie să preia mare parte din acest metabolism, și obosește mult mai repede”.
Apoi, intervine statul excesiv pe scaun. „Neapărat să nu stăm pe scaun! Scaunul este cel mai păcătos. Nu avem un schelet deloc pregătit și nici mușchi și nici vase pentru statul pe scaun. Ar trebui să ne ridicăm frecvent. Și neapărat întotdeauna să alegem scările. Aceeași regulă despre care ați mai auzit, de 150 de minute, o puteți împărți 30 de minute, 5 zile pe săptămână dacă vreți. Alternativ cu yoga sau exerciții de forță”, a transmis medicul.
Testele anuale si iluzia dietei perfecte
Odata depasit pragul de 45 de ani, preventia inseamna investigatii medicale clare. „Un profil lipidic, la început, iar apoi anual, o ecocardiografie la 3-4 ani, ecografie de carotidă”, recomanda dr. Ciocarlie.
Pana la urma, viciile costa scump. „Dacă organismul reușește într-o anumită măsură să compenseze grăsimile, sedentarismul și cu estrogen și apoi și fără, cu fumatul nu știe ce să facă. Fumatul ne demineralizează oasele, ne distruge vasele, plămânii, până și ADN-ul, fiind implicat în aproape toate formele de cancer”, avertizeaza cardiologul.
Cert e ca dieta ideala ar trebui sa fie cea de dinaintea agriculturii. „Nutriția ideală ar trebui să fie aceea pe care am avut-o înainte să apară agricultura, creșterea animalelor, zahărul, culturile de cereale, culturile de orez, culturile de porumb. Ce înseamnă asta? O carne, dacă se poate de vânat sau de vită crescută aproape ca un animal sălbatic, și pește. Baza alimentației ar trebui să fie rădăcinoasele și toate tipurile de varză, verdețuri, ciuperci, fructe de pădure și grăsimile naturale care sunt surse de acizi grași esențiali, nuci, avocado, semințe, ulei de măsline. Din păcate, evoluția nu ne lasă să controlăm colesterolul doar prin alimentație și doar 20% din valoarea colesterolului, mai ales după menopauză, este dată de alimentație. 80% este produs de ficat și dacă avem un colesterol foarte crescut, nu putem face prevenție decât dacă luăm medicamente care să oprească ficatul să facă colesterol. Aproape niciodată nu vom reuși doar prin dietă, deși ea este importantă”, clarifica specialistul.
medicul aduce in discutie un obicei stravechi complet uitat de omul modern. „Gândiți-vă că timp de 300.000 de ani acest corp a mers 10.000 de pași pe zi și mai mult. Un mers desculț. De ce e important de precizat? Încercați să săriți pe loc fără încălțăminte și apoi cu încălțăminte. Veți vedea că în momentul în care săriți desculți, veți ateriza pe vârful picioarelor și în momentul în care săriți cu niște papuci, veți ateriza pe toată talpa. Ei bine, mersul acesta și alergatul în pantofi cu talpă groasă produc milioane, milioane de microtraumatisme la nivelul coloanei vertebrale care în timp, în 10-15 ani, se vor vedea. Și să știți că există în străinătate un curent din ăsta care încurajează foarte mult alergatul în picioarele goale. Bineînțeles, trebuie să ai și locurile unde să poți alerga, dar este cel mai benefic pentru organism”, a concluzionat dr. Ciocarlie.
Totusi, conform evaluarilor ortopedice de specialitate, alergatul descult trebuie adaptat si monitorizat cu atentie in prealabil, in functie de starea de sanatate a articulatiilor fiecarui pacient.
