Prețul petrolului a explodat la 84 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din ultimii doi ani, și trage după el prețul benzinei din România. Motivul? Războiul dintre SUA, Israel și Iran, ajuns în a șaptea zi, care a dat foc piețelor globale. De la zboruri anulate pe Otopeni la teama unei crize în industria cipurilor, efectele se simt deja în lanț. Iată tot ce trebuie să știi despre o criză care abia a început.
Scânteia care a aprins piețele a venit joi, când agenția iraniană Tasnim a raportat lovirea unui tanc petrolier american în nordul Golfului Persic cu o rachetă. Imediat, cotația țițeiului Brent a urcat cu 3,3%, atingând pragul de 84 de dolari. Nici piața gazelor nu a scăpat. Qatar, cel mai mare producător de gaz natural lichefiat din Golf, și-a suspendat activitatea de luni și a declarat miercuri forță majoră la exporturi, o mișcare ce îl eliberează de obligațiile contractuale. Surse citate de Reuters estimează că revenirea la normalitate ar putea dura „cel puțin o lună”.
Panică la pompă, Guvernul ridică din umeri
În România, șoferii se uită deja cu îngrijorare la panourile stațiilor de alimentare. De la București, mesajul este clar: statul nu va interveni. Președintele Nicușor Dan a exclus orice modificare a taxării, afirmând că autoritățile nu pot umbla la accize, „nici în plus, nici în minus”. Declarația sa vine în contextul în care Guvernul a decis să mențină plafonarea prețurilor la gaz pentru populație până în aprilie 2027, o măsură anunțată de premierul Ilie Bolojan.
Problema este că prețul de la pompă nu depinde doar de deciziile interne. Orice șoc pe piața internațională se transmite rapid la consumatorul final. Iar analiștii avertizează că prețurile vor fi „foarte sensibile” la orice tentativă de a închide Strâmtoarea Ormuz, un punct vital pentru transportul global de petrol.
Zboruri anulate și bilete de trei ori mai scumpe
Impactul conflictului se resimte acut și în sectorul aviatic. Compania Națională Aeroporturi București a anunțat vineri anularea a 28 de zboruri pe Otopeni, cu destinații precum Tel Aviv, Dubai sau Doha. Sute de români sunt blocați în regiune, iar Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că există 8 cereri de asistență consulară doar din Iran.
Companiile aeriene suferă pierderi masive. Wizz Air, de exemplu, a anulat toate zborurile către Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până pe 15 martie și a avertizat că va suferi o lovitură de 50 de milioane de euro la profitul anual. Motivul e mai mult decât lipsa pasagerilor, ci și costul tot mai mare al combustibilului pentru avioane. Consecința directă pentru călători? Prețul biletelor de avion ar putea crește exponențial, chiar și de trei ori pentru destinații considerate sigure, precum cele din Asia.
De la Teheran la Seul: unda de șoc lovește industria tech
Efectele războiului depășesc cu mult sfera energiei și a turismului. China, cel mai mare importator de petrol din lume, a luat o măsură drastică: a cerut celor mai mari rafinării ale sale să oprească exporturile de motorină și benzină pentru a-și securiza stocurile interne. Decizia arată cât de mare este îngrijorarea la Beijing privind o posibilă întrerupere a aprovizionării.
La mii de kilometri distanță, în Coreea de Sud, industria tehnologică stă pe jar. Un parlamentar al partidului de guvernământ, Kim Young-bae, a avertizat că un conflict prelungit ar putea perturba livrările de materiale esențiale pentru fabricarea semiconductorilor. Giganți precum Samsung, care domină piața globală de cipuri de memorie, sunt vulnerabili la creșterea costurilor cu energia și la blocajele logistice. Practic, războiul din Orientul Mijlociu riscă să te lase fără acces la cele mai noi tehnologii, de la smartphone-uri la ChatGPT.
Ce urmează: un conflict imprevizibil
După șapte zile de confruntări, situația militară rămâne tensionată. Israelul susține că a distrus 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului, în timp ce SUA au folosit în premieră rachete moderne cu rază lungă de acțiune. Președintele american Donald Trump se arată încrezător în campania militară, deși calendarul operațiunilor rămâne „tulbure”. Între timp, a anunțat deja că următoarea țintă, după Iran, ar putea fi Cuba.
Analiștii militari sunt însă mai prudenți. Generalul (r) Virgil Bălăceanu a declarat că, după încheierea atacurilor, în Iran există premisele unui război civil. Doar că informațiile serviciilor secrete americane, citate de experți, sugerează o altă realitate pe teren.
„Contextul geopolitic rămâne exploziv. Totuși, calculul strategic de pe burse a început să se schimbe. Informațiile care circulă prin canalele de comandă americane sugerează că capacitatea militară convențională a Iranului se deteriorează rapid, după pierderi navale uriașe și lovituri aeriene susținute asupra capacităților de lansare a rachetelor.”
– Stephen Innes, SPI Asset Management
În ciuda acestor evaluări, piețele financiare rămân volatile. Bursele din Asia și-au revenit spectaculos după prăbușiri istorice, dar cele din Orientul Mijlociu, precum Abu Dhabi și Dubai, continuă să scadă. Pentru consumatorul român, singura certitudine, conform datelor de la Banca Națională, este că fiecare zi de conflict adaugă câțiva bani la prețul carburantului, al biletului de avion și, indirect, la coșul zilnic de cumpărături.
Surse:
