Tensiunile dintre Statele Unite și Iran ating un nou punct critic, cu repercusiuni directe la nivel global. Prețul petrolului Brent a depășit 125 de dolari pe baril, pe fondul informațiilor că președintele Donald Trump analizează noi opțiuni de atac militar pentru a forța Teheranul să revină la masa negocierilor.
Noi opțiuni militare pe masa lui Trump
Președintele Trump urmează să primească joi un briefing privind noi opțiuni militare în conflictul cu Iranul. Potrivit unor surse citate de Axios, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, îi va prezenta planuri menite să rupă blocajul actual. Pe listă se află mai multe scenarii.
Unul dintre ele implică un val de lovituri aeriene „scurte și puternice” asupra infrastructurii iraniene. O altă variantă, mult mai riscantă, ar presupune desfășurarea de forțe terestre pentru a prelua controlul asupra unei părți a Strâmtorii Hormuz și a o redeschide navigației comerciale. A treia opțiune luată în calcul vizează utilizarea forțelor speciale pentru a confisca stocul de uraniu înalt îmbogățit deținut de Iran. totusi Trump a declarat pentru publicația americană că, până la urmă, încă vede blocada navală drept o măsură „oarecum mai eficientă decât bombardamentul”.
Reacția ironică a Teheranului
În replică, oficialii iranieni par să trateze cu ironie amenințările americane. Președintele parlamentului de la Teheran, Mohammed Bagher Ghalibaf, l-a ironizat pe Donald Trump pe rețelele de socializare în legătură cu creșterea prețurilor la petrol. Acesta a respins amenințările că sondele petroliere iraniene ar „exploda din interior” din cauza blocadei.
„Au trecut [trei] zile, nicio sondă nu a explodat. Am putea prelungi la 30 și să transmitem live de la sondă aici”, a scris Ghalibaf. „Acesta a fost genul de sfat de doi bani pe care administrația SUA îl primește de la oameni precum [secretarul Trezoreriei, Scott] Bessent, care promovează și teoria blocadei și au urcat petrolul la 120+ dolari. Următoarea oprire: 140. Problema nu este teoria, ci mentalitatea.”
Prețul petrolului explodează. Impact direct în România
Discuțiile despre o posibilă escaladare militară au aprins piețele energetice. Prețul țițeiului Brent, de referință la nivel global, a atins un vârf de 125,36 de dolari pe baril, o creștere de aproape 75% față de nivelul de aproximativ 70 de dolari înregistrat înainte de începerea conflictului. Ce înseamnă asta pentru șoferii din România? E simplu: prețuri mare mai mari la pompă în săptămânile următoare, pe măsură ce scumpirea se va propaga în lanțul de distribuție.
Pe baza datelor furnizate de Independent, costul total al războiului din Iran pentru SUA a ajuns deja la 25 de miliarde de dolari. În acest context, administrația Trump caută soluții pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz, un punct important pentru comerțul global cu petrol.
Iranul are uraniu pentru zece bombe nucleare
Miza conflictului este una uriașă, mai ales în context nuclear. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a confirmat că Iranul deține suficient uraniu înalt îmbogățit pentru a produce zece bombe nucleare. Majoritatea acestui material se crede că se află încă la complexul nuclear de la Isfahan. Grossi a afirmat într-un interviu că agenția deține imagini din satelit care arată impactul recentelor lovituri aeriene și că „continuăm să primim informații”.
Într-o notă separată, Donald Trump a dezvăluit că președintele rus Vladimir Putin și-a reînnoit oferta de a prelua cele 970 de livre de uraniu îmbogățit pe care SUA cer Iranului să le predea. „Mi-a spus că ar dori să se implice în chestiunea îmbogățirii, dacă ne poate ajuta să îl obținem”, a relatat Trump. Răspunsul său a fost însă tranșant: „I-am spus: «Aș prefera mult mai mult să te implici în încheierea războiului cu Ucraina». Pentru mine, asta ar fi mai important.”
Iar în paralel cu aceste manevre diplomatice, SUA încearcă să formeze o coaliție internațională. Un cablu al Departamentului de Stat descrie inițiativa, denumită Maritime Freedom Construct (MFC), drept „un prim pas critic în stabilirea unei arhitecturi de securitate maritimă post-conflict pentru Orientul Mijlociu. Acest cadru este esențial pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung, protejarea infrastructurii maritime critice și menținerea drepturilor și libertăților de navigație pe rutele maritime vitale”.
Ca un semn al rotației forțelor în regiune, portavionul USS Ford, cea mai mare navă de război din lume, urmează să părăsească Orientul Mijlociu în zilele următoare, după o misiune record de peste 300 de zile pe mare.
