PNRR, un program eșuat. Florin Jianu acuză că din 429 km de autostradă au rămas doar 257 km

Cu câteva săptămâni înainte de termenul final de implementare, stabilit pentru duminică, 31 august, analiza IMM România arată că din infrastructura mare au rămas mai puțini kilometri decât în planul inițial, iar componenta de digitalizare a statului are o execuție financiară globală sub 22% din buget. În această perioadă, autoritățile negociază ultimele ajustări cu Comisia Europeană.

PNRR este una dintre sursele importante de fonduri europene pentru investițiile publice și pentru economie, iar bilanțul negativ apare într-un context dificil pentru bani publici și privați: inflația anuală era la 9,2% în iunie 2026, potrivit Eurostat, iar costul finanțării rămâne ridicat pentru stat și companii. Aceasta înseamnă că proiectele tăiate sau întârziate se transformă mai ușor în datorie publică ori rămân nefinanțate.

„Lecția principală pe care am învățat-o din Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este că statul ar trebui să programeze fondurile europene ținând cont de nevoile reale ale economiei, altfel vom avea iarăși un program eșuat.”

În transporturi, reculul este vizibil în kilometri. La autostrăzi, din cei 429 km planificați inițial, s-au realizat aproximativ 257 km, după ce kilometrajul s-a redus cu peste 40%. Au fost scoase complet din finanțare autostrăzile A8 (Unirii) și A3 (Transilvania), două proiecte care ar fi trebuit să intre în pachetul de investiții susținut din bani europeni.

Pe calea ferată, s-a pierdut circa 33% din kilometrajul planificat, iar modernizarea s-a oprit la aproximativ 220 km. Coridorul Caransebeș-Timișoara-Arad a fost redus la o treime, în timp ce tronsonul Cluj-Napoca-Oradea a rămas integral în plan, dar cu ținte de finalizare renegociate.

Energia și digitalizarea publică au rămas cu proiecte tăiate și bani cheltuiți lent

În energie, renegocierea a dus la eliminări integrale de proiecte și la suspendări de contracte. A ieșit complet din plan producția de baterii, care avea un buget de 150 de milioane de euro, adică circa 750 de milioane de lei. Au fost suspendate unilateral și contracte pentru hidrogen verde și pentru fabricarea de panouri fotovoltaice.

La componenta de transformare digitală, cunoscută ca C7, execuția financiară globală a rămas sub 22% din buget. Proiectele strategice mari, precum cloudul guvernamental, eHealth și identitatea electronică, au progresat mult mai lent decât proiectele mici. Altfel spus, exact investițiile care ar fi trebuit să schimbe relația dintre cetățean, firmă și stat au rămas în urmă.

Subiectul a fost relatat și de Economica.net, iar potrivit Agerpres, patronatele spun că efectul asupra mediului privat a fost redus și pentru că PNRR a fost construit în jurul digitalizării sectorului public. Propunerea IMM România de a aloca 5,1 miliarde de euro pentru firme nu a fost acceptată, iar în forma finală au rămas circa 1,3 miliarde de euro.

Granturile pentru firme au rămas puține, iar programele propuse de patronate nu au intrat în plan

Pentru antreprenori, diferența dintre 5,1 miliarde și 1,3 miliarde de euro s-a văzut în accesul mai mic la finanțare directă. Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, a fost dificilă, deși era una dintre puținele linii cu impact direct în firme.

IMM România a susținut și alte programe pentru mediul privat, dar acestea nu au fost preluate în forma finală a PNRR:

• „Romania Tech Nation”, gândit pentru 20.000 de start-up-uri digitale;
• programul EQUITY;
• o alocare totală de 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri, care a fost redusă la circa 1,3 miliarde de euro.

Florin Jianu (președintele IMM România) a rezumat problema astfel, conform Agerpres: „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore, și să nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.”

Până la termenul de duminică, 31 august, autoritățile poartă ultimele negocieri cu Comisia Europeană pentru ajustările finale din PNRR.